„Dacă nu poți vedea punctele tari ale copilului, nu te atinge de slăbiciunile lui”

* în primăvara acestui an s-a organizat, pentru prima dată în România, un curs de formare în evaluarea dinamică a potențialului de învățare la copil - LPAD (Dispozitiv de evaluare a tendinței de învățare) * specific acestei metode este conceptul de mediere - de direcţionare, instrumentare şi călăuzire a copilului pentru a învăţa cât mai mult din experienţele noi

Metoda de evaluare îi aparține renumitului psiholog Reuven Feuerstein, de origine română și stabilit în Israel, unde a făcut cercetare alături de mari psihologi ai lumii. Spre deosebire de alte metode de învăţare, aceasta oferă materiale de lucru pentru copii, materiale ce sunt lipsite de conţinut, accentul punându-se pe procesul psihic pe care dorim să-l modificăm, şi nu pe produs, pe cunoştinţele înmagazinate.
LPAD este o metodă de evaluare dinamică ce urmăreşte să producă modificarea la nivelul calităţii proceselor psihice, capacităţii copilului de a învăţa concepte pe care să le transfere cu uşurinţă în diferite domenii
Într-o societate într-o permanentă schimbare nu trebuie să punem accentul pe cât de mult trebuie să ştii, ci pe cât de bine reuşeşti cu ceea ce ştii şi câtă capacitate de adaptare ai la domenii noi cu informaţii noi. Astfel, accentul este pe proces, şi nu pe produs, pe transfer de concept, şi nu pe înmagazinare de informaţii, pe deschidere de noi perspective, și nu pe închiderea într-un cerc. Specific acestei metode este conceptul de mediere, adică de direcţionare, instrumentare şi călăuzire a copilului pentru a învăţa cât mai mult din experienţele noi.
Specialiştii spun că evaluarea potenţialului de învăţare este o metodă cu succes folosită în multe şcoli din Israel, dar și în alte ţări din lume, care presupune trei etape importante: evaluarea iniţială (pretest), medierea, şi evaluarea finală, prin care se măsoară ce a putut învăţa copilul prin oferirea de strategii eficiente de învățare.

Metoda Feuerstein - rezultate uimitoare

Crina Cihodaru, psiholog psihopedagogie specială şi psihologie clinică, spune că specializarea sa în stimulare cognitivă și dezvoltare emoțională prin metoda Feuerstein a început în urmă cu doi ani, și tot de atunci a utilizat-o în lucrul cu copiii tipici, dar și atipici, individual, dar și în grup, iar rezultatele sunt uimitoare. „Copiii capătă încredere în ei, își structurează un sistem de învățare, devin mai organizați și mai independenți. LPAD reprezintă coroana acestei regine numite Metoda Feuerstein, și sunt extrem de încântată că am reușit să parcurg acest program complex de formare ce presupune mai mult nivele. Începând din vara acestui an, în România se organizează tabere de intervizare prin care vom duce cu noi experiența aplicării metodei atât prin stimulare cognitivă și emoțională, cât și prin evaluare. Institutul din Israel, cel care ne acreditează, are astfel un feedback corect despre modul în care este aplicată și dezvoltată metoda în România”, a declarat Crina Cihodaru.
Așadar, în opinia sa, educația presupune o atitudine optimistă și pozitivă asupra învățării, dorința de a vedea ce poate elevul, nu ce nu poate. „Profesorul Reuven Feuerstein spunea: Dacă nu poți vedea punctele tari ale copilului, atunci nu te atinge de slăbiciunile lui!”, a menţionat Crina Cihodaru, psiholog psihopedagogie specială şi psihologie clinică.

Este foarte important ca evaluarea să nu fie folosită ca o etichetă, ci să fie urmată de un proces intens de dezvoltare cognitivă a copilului prin noi strategii de învăţare, asimilare şi integrare a cunoştinţelor, ceea ce-i conferă acestuia încredere în sine și îi întărește sentimentul de competență
LPAD are ca scop evaluarea abilităţilor individului de a se modifica drept urmare a învăţării; astfel se stabilește ce tip de intervenţie va avea loc, şi nu se merge mai departe cu procesul de învățare până ce copilul nu reuşeşte singur, devenind astfel independent în învăţare.
Şi cum învățarea fără suport afectiv și motivațional nu poate avea loc la cote maxime, LPAD se bazează și pe factorii non-cognitivi: nevoia de nou, satisfacția succesului, curiozitatea, nevoia de lucru independent. Putem vorbi de o evaluare de tip terapeutic, în acest sens, deoarece pe tot parcursul procesului, subiectului îi este stimulat în mod constant sentimentul de competență, i se oferă feedback, iar copilului i se creează ceea ce numim momentele lui de victorie. Examinatorul are permanent o atitudine entuziastă, este implicat activ în procesul de evaluare, susține și întreabă elevul dacă a înțeles, făcând tot posibilul ca acesta să reușescă. Florentina SANDU