Anul schimbărilor în educaţia românească

default

Dimensiune font:

| 03-01-2017 05:25

 „Schimbare” este cuvântul care caracterizează cel mai bine anul care tocmai s-a încheiat * pentru învăţământul românesc, 2016 a marcat introducerea concursului pentru funcţiile de directori şi directori adjuncţi * tot în 2016 a fost schimbat şi ministrul Educaţiei

 Anul ce tocmai s-a încheiat poate fi caracterizat drept un an plin de evenimente şi mai ales plin de schimbări pentru educaţia românească. Cele mai marcante evenimente au fost introducerea concursului pentru posturile de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar, schimbarea ministrului Educaţiei, schimbările introduse la desfăşurarea examenelor naţionale sau structura anului şcolar. De asemenea, nemulţumirile sindicaliştilor din învăţământ au răsunat neîncetat pe străzi în anul 2016. Elevii români au obţinut rezultate deosebite la numeroase concursuri şi olimpiade naţionale, regionale şi internaţionale, dar şi la examenele naţionale, iar rata promovabilităţii a fost în creştere faţă de anul 2015.

Al 22-lea ministru al Educaţiei

Una dintre schimbările majore înregistrate în anul 2016 a vizat cel mai înalt scaun pe care îl poate ocupa o persoană în sistemul de învăţământ românesc. Astfel, după un mandat de şase luni cu multe reuşite, dar nu prea, ministrul de atunci, Adrian Curaj, a fost înlocuit, de către premierul Dacian Cioloş, cu Mircea Dumitru. Rector la Universitatea din Bucureşti şi membru în comisia care analizează plagiatele, prof. dr. Mircea Dumitru este, din vara anului trecut, cel de-al douăzeci şi doilea ministru al Educaţiei. Încă de la numirea în funcţie, principala controversă stârnită în jurul lui Mircea Dumitru a fost cea legată de poziţia acestuia în cel mai răsunător plagiat din istoria României, fiind cel care a constatat plagiatul premierului de atunci, Victor Ponta. Deciziile luate de Dumitru au fost dintre cele mai radicale. El este cel care a reintrodus concursul pentru funcţiile de conducere din şcoli.

Mult controversatul concurs care a speriat profesorii

După opt ani în care posturile de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar au fost ocupate prin numiri mai mult sau mai puţin politice, anul 2016 a marcat reintroducerea concursului pentru ocuparea acestor funcţii. Încă de la anunţarea concursului, controversele nu au încetat să se reverse asupra ministrului, dar şi asupra concursului propriu zis. Prima dintre acestea, şi una dintre cele mai răsunătoare, a fost a cadrelor didactice care considerau că decizia a fost luată prea din pripă, iar cele câteva zeci de zile puse la dispoziţie pentru pregătirea candidaţilor nu sunt suficiente Reamintim că anunţul cu privire la intenţia reintroducerii concursului a fost făcut la începutul lunii septembrie, iar prima probă a acestuia s-a desfăşurat, conform calendarului şi metodologiei, pe 12 octombrie. Deşi nemulţumirile din jurul ideii de concurs au fost numeroase, ministrul a fost consecvent, iar concursul s-a desfăşurat. Concursul a fost alcătuit din trei probe: o probă scrisă (test grilă cu 60 de întrebări) organizată la nivel naţional, proba interviului şi proba CV-ului. Spaima resimţită de cadrele didactice a fost evidentă atunci când s-a constat că dintre cele 9.047 de posturi scoase la concursul, peste 3.500 de posturi au rămas neocupate.

Proba scrisă a reprezentat piatră de încercare, candidaţii având de completat un test-grilă. Mulţi dascăli au fost nemulţumiţi de ceea ce li s-a cerut, în contextul în care s-au evaluat aptitudinile cognitive şi competenţele manageriale. Unii participanţi au afirmat că au identificat o serie de erori apărute la proba scrisă. Aceştia au susţinut că din 20 de subiecte, opt (cel puţin), sunt greşite sau numai parţial adevărate. În cele din urmă a trecut şi proba scrisă care a mai cernut din candidaţi, cei admişi prezentându-se la proba de evaluare a CV-ului şi la interviu.

Astfel, timp de aproape o lună, dascălii care doreau şi îndeplineau criteriile pentru a deveni directori participat la examinarea orală. Cei al căror CV a fost evaluat şi au trecut de aceasta probă, au mers mai departe la proba interviului. Dacă proba anterioară nu a trecut fără să isce controverse, ultimele două probe au fost contextul perfect pentru noi nemulţumiri. Candidaţii au reclamat imposibilitatea de a face contestaţii la probele orale.

Deşi a fost ca un drum plin de obstacole, concursul pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi s-a finalizat în termenii prevăzuţi de Metodologie şi a spart ghinionul celor opt ani de numiri politice.

Tricolorul, pe podiumurile internaţionale

Deşi a fost un an greu în care s-au confruntat cu multe schimbări, elevii români au ţinut stindardul sus, obţinând numeroase medalii la competiţiile naţionale şi internaţionale. Steagul ţării a fluturat mândru peste graniţe de fiecare dată când, ambiţioşi şi perseverenţi, candidaţii români reuşeau să mai câştige câte o medalie. Dintre cele mai răsunătoare reuşite înregistrate de olimpicii români amintim: Olimpiada Internaţională de Geografie (două medalii de aur, o medalie de argint şi o medalie de bronz; lotul olimpic a fost coordonat de profesorii ieşeni Mihaela Cornelia Fiscutean şi Dorin Fiscutean), Olimpiada Internaţională de Fizică (două medalii de aur şi trei medalii de argint), Olimpiada Internaţională de Informatică (trei medalii de argint şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională de Matematică (cinci medalii de argint, dintre care una obţinută de elevul ieşean Ovidiu Avădanei şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională de Astronomie (trei medalii de aur, o medalie de argint şi trei medalii de bronz) sau Olimpiada Internaţională de ştiinţe pentru Juniori (o medalie de aur şi cinci medalii de argint).

Elevii români au purtat cu mândrie numele ţării şi la alte competiţii precum: Olimpiada Internaţională de Lingvistică (o medalie de argint şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională de Chimie (trei medalii de aur şi o medalie de argint – cel mai bun rezultat din istoria participării româneşti la această competiţie), Olimpiada Internaţională de ştiinţe ale Pământului (trei medalii de argint, dintre care una câştigată de elevul ieşean Tudor Pipirig şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Tuymaada (două medalii de aur, cinci de argint, două medalii de bronz şi o menţiune), Balcaniada de Geografie (o medalie de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz) sau Turneul Internaţional de Informatică Shumen (trei medalii de aur, trei de argint şi o medalie de bronz). 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<<Click pe locatie pentru detalii>>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

06:00

Ministerul Educatiei anunta ca numarul scolilor in scenariul rosu a ajuns la 3.393
28/10/2020 15:28

Conform situatiei raportate la nivel national de fiecare inspectorat scolar judetean, miercuri, 28 octombrie, 3.393 de scoli sunt in scenariul rosu, cu 286 mai multe decat in ziua precedenta. Se inregistreaza ...

35 de şcoli din judeţ, în scenariul roşu
27/10/2020 09:06

Cinci unităţi şcolare din judeţ au solicitat suspendarea cursurilor „faţă in faţă” la nivelul mai multor clase după ce trei elevi şi două cadre didactice au fost confirmate „pozitiv ...

Proiect european inedit la Liceul de Informatică
26/10/2020 21:03

Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” isi diversifică din nou aria de preocupări educationale prin implicarea unuia dintre profesorii scolii intr-un proiect european care isi propune s ...

 2.200 de școli nu au conexiune la Internet
26/10/2020 12:34

  Aproximativ 2.200 de clădiri in care functionează unităti de invătămant din tară nu au conexiune la internet, a declarat luni ministrul Educatiei, Monica Anisie. Potrivit ministrului Educatie ...

 Peste 10.000 depersoane înscrise la RIUF. Elevi de liceu, studenți,  profesori sau părinți sunt interesați de educația peste hotare
26/10/2020 12:25

  Joi, 29 octombrie, intre 12:00 si 18:00, la editia online RIUF – The Romanian International University Fair, sunt asteptati peste 10.000 de elevi de liceu, studenti, dar si profesori sau părinti. ...

Veste bombă pentru elevi -  tezele ar putea dispărea în anul școlar 2020-2021
26/10/2020 11:34

  Ministrul Educatiei, Monica Anisie, spune că se ia in calcul varianta ca in acest an scolar să se renunte la teze, anuntă Digi24. În prezent, 2500 de scoli din Romania sunt acum in scenariul ro ...

 Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti a rămas fără Școala doctorală
26/10/2020 11:04

  Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a anunţat, luni, că a semnat un ordin prin care a retras acreditarea Şcolii doctorale de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza&rdqu ...

 Cursuri online de limba română pentru copiii din Marea Britanie
23/10/2020 09:19

  Aveti un copil care intelege romaneste, dar ii este mai greu să vorbească, să scrie si să se exprime corect in limba romană? Ati dori ca el să cunoască si alti copii romani din Anglia cu care să ...

Soluția lui Cristian Diaconescu în privința educației pe timp de pandemie - Vacanța mare în această perioadă și reluarea cursurilor la vară
22/10/2020 17:04

  Prim-vicepreşedintele PMP, Cristian Diaconescu, pune in dezbatere publică o propunere venită din partea profesorilor şi a părinţilor – aceea de efectuare in această perioadă a vacanţei ma ...

 Rectorii vor avea mandate pe viață
22/10/2020 14:45

  Rectorii ar putea să-si păstreze mandatul pe viată, potrivit unor modificări aduse Legii Educatiei si aprobate de Senat in calitate de for decisiv. Mai exact, un amendament propus de deputatul PSD T ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei