Educaţia în România, influenţată de banii părinţilor

 

 

 

 

Potrivit unui raport recent lansat de Eurostat, România nu a atins niciuna dintre ţintele asumate în Strategia Europa 2020 la capitolul Educaţie şi Cercetare. Documentul semnat de România include trei măsuri obligatorii – reducerea ratei abandonului şcolar la 11,3%, creşterea procentului persoanelor care au studii superioare în vârsta de 30-34 de ani la 26,7% şi majorarea procentului din PIB alocat cercetării la 2%.

Banii părinţilor influenţează rezultatele şcolare

Din păcate, după atâţia ani de reformă, rata părăsirii timpurii a şcolii este de 18,1 la sută (în 2017), potrivit Eurostat, ai cărui experţi spun că sistemul de învăţământ este subfinanţat, iar capacităţile administrative necesare pentru modernizarea acestuia trebuie să fie consolidate. „Dobândirea de competenţe de bază şi digitale este împiedicată de probleme semnificative. Investiţiile pentru educaţie sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7 % din PIB faţă de 4,7 %). Acest decalaj este deosebit de relevant la nivelurile învăţământului preşcolar şi primar, care sunt esenţiale pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, asigurarea egalităţii de şanse şi evitarea inegalităţilor mai târziu în viaţă. Măsurile legislative recente amână până în 2022 punerea în aplicare a cerinţei legale de a aloca anual echivalentul a 6 % din PIB pentru educaţie. Acest prag nu a fost atins niciodată”, arată raportul.

Rata de părăsire timpurie a şcolii rămâne foarte ridicată, ceea ce împiedică dobândirea unor competenţe înalte. „Rata persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ şi de formare profesională a fost de 18,1 % în 2017, cu aproape 8 puncte procentuale peste media UE. Acest indicator este deosebit de ridicat în zonele rurale (27,1 %) şi în rândul populaţiei rome (77 %). Sistemul de învăţământ nu reuşeşte să compenseze dezavantajele socio-economice, ci perpetuează inegalităţile de venituri, care sunt deja semnificative. Statutul socio-economic al părinţilor influenţează în mare măsură rezultatele şcolare”, mai arată raportul.

Codaşi în clasamentul PISA

Drept dovadă, datele oferite de testarea PISA arată un nivel foarte scăzut de pregătire a elevilor. Testarea PISA este un program dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi ar trebui să reprezinte un indicator esenţial în stabilirea politicii educaţionale, în actualizarea curricumului naţional, a evaluărilor şi a examenelor naţionale. România participă la Program încă din anul 2002, ciclurile de participare până acum fiind PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012 şi PISA 2015.

„Suntem foarte, foarte jos în clasamentul PISA, la toate cele trei discipline evaluate: lectură, matematică şi ştiinţe. Altfel spus, competenţele de literaţie ale elevilor noştri sunt aproape de zero... După noi, în Europa, mai sunt Republica Moldova şi Albania. O ţintă realistă, în opinia mea, în contextul unei strategii coerente, cu măsuri convergente, ar fi să ajungem până în 2035 la nivelul mediei OECD, adică 20 de poziţii mai sus. Nu cred că putem mai mult, iar dacă am reuşi asta, ar fi un mare câştig pentru copiii noştri, pentru viitorul ţării în care încă mai trăim! Dacă de la un ciclu la altul, creştem cu 4-5 procente, vom avea nevoie de vreo 20 de ani”, a atras atenţi şi prof. Liliana Romaniuc, expert în educaţie.

Un studiu realizat de către Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale a confirmat faptul că programa şcolară este neadecvată vremurilor pe care le trăim şi că elevii nu ştiu cum să gestioneze cantitatea uriaşă de informaţii pe care o asimilează, de cele mai multe ori mecanic. Conform studiului menţionat, 42% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional. Concret, ei ştiu să citească, dar nu reuşesc să înţeleagă ceea ce citesc.

Maura ANGHEL