Finanţarea per student omoară universităţile

* dacă nu instruiesc tineri la grămadă, facultăţile nu pot supravieţui * primele lovite sunt, ca întotdeauna, ştiinţele

Dificultăţile financiare întâmpinate de reprezentanţii Universităţii „Al.I. Cuza” stârnesc discuţii pe toate planurile. Cu toate acestea, liderii de sindicat par să se supună jocului din interior şi-şi recunosc înfrângerea în faţa celor de mai sus. Până la urmă, greutăţile sunt stârnite de lupta fiecărei facultăţi de a se umple de studenţi, pentru a putea supravieţui. „La nivel de Minister al Educaţiei ar trebui să se găsească o altă modalitate de finanţare. Dacă se va merge în continuare pe acest sistem, de finanţare per student, va fi greu. Finanţarea per student va duce, în timp, la dizolvarea universităţilor”, a atras atenţia Cătălin Lungu, preşedintele interimar al sindicatului Unio şi profesor la Facultatea de Chimie.
Acesta se referă, în primă fază, la facultăţile de ştiinţe, dar nu exclude posibilitatea ca, în următorii zece ani, şi alte instituţii mai bine cotate acum să se destrame. În urmă cu cinci ani, finanţarea medie pe cap de student era de 3.500 de lei. În prezent, a scăzut la 2.100 de lei, direct proporţional şi cu numărul studenţilor. „Într-un timp destul de scurt, cel puţin facultăţile de ştiinţe vor avea mari probleme în a supravieţui. Majoritatea celor care se înscriu aici, o fac mânaţi de pasiune. Dar, termină facultatea şi au un salariu egal cu cei care nu fac studii superioare”, recunoaşte profesorul de la „Cuza”. La Facultatea de Chimie, în ultimii ani, numărul studenţilor este constant, dar mic. Pentru că mulţi dintre elevii buni la această disciplină au început să opteze pentru studii academice în străinătate, iar cei care pornesc din Iaşi – fac măcar masterul în afară.

„Într-un timp destul de scurt, cel puţin facultăţile de ştiinţe vor avea mari probleme în a supravieţui” - Cătălin Lungu, lider interimar al sindicatului Unio şi profesor la Facultatea de Chimie

Dispar şi profesorii
Deşi se confruntă cu probleme similare, conducerea Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” este mai diplomată în răspunsuri. „Încercăm să lucrăm cu finanţarea care ne este pusă la dispoziţie, astfel încât studenţii să nu simtă nicio lipsă care ar putea decurge dintr-o oarecare modificare a finanţării. La noi este o zonă uniformă. Toţi ne gestionăm şi ne ajutăm reciproc”, a declarat Irina Lungu, prorector şi purtător de cuvânt. Însă, mai este o problemă. „Facultăţile s-ar putea să se dizolve şi din cauza dispariţiei profesorilor, nu doar a studenţilor. La Facultatea de Chimie mai sunt trei sau patru asistenţi, deşi piramida ar trebui să fie exact pe dos – să primeze asistenţii şi lectorii, nu conferenţiarii şi profesorii. Însă, am fost opriţi să reţinem cei mai buni oameni din fiecare generaţie, cum se întâmpla pe vremuri, pentru că nu aveam cu ce-i plăti. Cu cât suntem mai mulţi, cu atât o sumă mai mică de bani trebuie împărţită la mai mulţi oameni şi nu e de unde”, a încheiat Cătălin Lungu. Aceasta nu înainte de a aminti că salariul pe care îl primeşte acum are aceeaşi valoare cu suma pe care o primea acum 30 de ani, când era inginer stagiar la Combinatul de Fibre Sintetice. (Anda Pintilie)