Tinerii ieşeni vor să scape de sistemul de învăţământ tradiţional

* „Elevii se orientează spre prospecte lipsite de rigiditate. În România, chiar şi felul în care sunt aranjate în clase băncile, şcolile, denotă un conformism şi o severitate de care ei doresc să se îndepărteze. Aici este vorba de şcolile tradiţionale româneşti” , consideră prof. Gabriela Conea, inspector şcolar pentru proiecte educaţionale din judeţul Iaşi

An de an, tot mai mulţi tineri părăsesc ţara pentru a studia în străinătate. Iar fenomenul este unul în creştere în special în rândul elevilor de liceu, datorită unui număr ridicat de oportunităţi în ceea ce priveşte o posibilă viitoare carieră.

Tinerii ieşeni doresc să renunţe la sistemul de învăţământ tradiţional, nu la educaţie. Elevii caută o altă abordare, în timp ce studenţii se orientează în funcţie de specializare, în majoritatea cazurilor fiind vorba de specializări care nu există în România. De asemenea, viitorii studenţi iau în considerare experienţele şi recomandările celor care şi-au finalizat studiile în anumite instituţii atunci când vin vorba să ia o decizie, prin urmare, rezultatele concrete şi nu publicitatea şi promisiunile demarate de universităţi în scopul promovării proprii sunt factorii care influenţează alegerea. „Elevii consideră că programul şcolar este învechit. Aceştia se orientează spre prospecte lipsite de rigiditate. În România, chiar şi felul în care sunt aranjate în clase băncile, şcolile, denotă un conformism şi o severitate de care ei doresc să se îndepărteze. Aici este vorba de şcolile tradiţionale româneşti. Există şi instituţii care au făcut paşi spre modernizare, de exemplu, prin proiectul ROSE iniţiat de Banca Mondială, se poate observa deschiderea oferită şcolilor, acestora fiindu-le asigurate dotări şi programe de formare profesională şi dezvoltare personală, aspect foarte important pentru adolescenţi”, a declarat prof. Gabriela Conea, inspector şcolar pentru proiecte educaţionale din judeţul Iaşi.

Rata inserţiilor profesionale reprezintă principalul factor după care se orientează viitorii studenţi, prin urmare, testimonialele absolvenţilor sunt informaţiile care nu ar trebui să lipsească din prezentarea unei facultăţi. De asemenea, aceştia speră să poată rămâne să lucreze pe viitor în aceeaşi ţară în care au absolvit, invocând motivul acomodării. „Facultăţile din străinătate asigură foarte multe vizite de studiu în companii şi universităţi din ţări partenere, iar acest aspect îi încântă pe studenţi deoarece le oferă mult mai multe oportunităţi decât dacă ar fi rămas să studieze în ţară. Asta nu înseamnă că absolvenţii nu îşi găsesc la fel de uşor locuri de muncă în străinătate, în cazul în care aleg să îşi finalizeze studiile în România. De cele mai multe ori, doar abordarea instituţiilor în privinţa educaţiei este diferită, nu şi şansele de a avansa în carieră”, afirmă inspectorul şcolar prof. Gabriela Conea.

Peste 6.000 de tineri s-au înscris, în acest an, într-o universitate din altă ţară

Bursele de studiu în străinătate depind de rezultatele personale obţinute de către elevi, de autonomia fiecărei universităţi şi de legislaţia statului de apartenenţă, acestea putând fi parţiale sau totale (taxele ridicându-se până la câteva mii de euro), iar procesul de admitere este simplificat. Tinerii care aleg să studieze în străinătate pot beneficia de împrumuturi bancare, de echipament gratuit, fonduri de cercetare şi de oportunităţi de practică în companii recunoscute internaţional.

Anual, tot mai mulţi elevi din România aleg să studieze în străinătate. Din cei peste 86.000 de absolvenţi de liceu care au trecut examenul de bacalaureat în 2019, peste 6.000 au aplicat la o universitate internaţională, potrivit EDMUNDO România.

EDMUNDO este un serviciu ce aparţine de Grupul Educativa şi oferă tinerilor români informaţii, consiliere şi asistenţă pentru admiterea la instituţii de învăţământ superior din Europa, SUA şi Canada. Printre proiectele derulate se numără RIUF – Romanian International University Fair, dar şi RIMME – Romanian International Master & MBA Exhibition.

Cei mai mulţi tineri se orientează spre universităţi care îşi susţin cursurile în limba engleză, mai puţin populare fiind cele care predau în limba naţională. Cu toate acestea, deşi rata de înrolare este mult mai ridicată în Europa, şi anume în Marea Britanie, foarte mulţi elevi şi studenţi decid să se îndrepte şi spre ţările nordice.

În străinătate, studenţii beneficiază pe parcursul anului universitar de un program mult mai puţin încărcat, având un număr de maximum 6 ore pe zi, doar dimineaţa, restul timpului putând fi dedicat unui loc de muncă sau activităţilor de dezvoltare personală. Daiana SFREDEL