Leonardo Badea (BNR): Redresarea economică și evoluția crizei sanitare - pericolul valului patru

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 26-07-2021 11:41

 

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:


„Redresarea economiei după perioada pandemică reprezintă un subiect complex aflat într-o

continuă evoluție determinată de criza sanitară și transformările induse de aceasta, inclusiv

prin accentuarea unor vulnerabilități pre-existente și crearea de noi fricțiuni pe piețe.

Știm cu toții că în această perioadă incertitudinea este termenul care definește cel mai bine

mediul în care se fac estimări sau se realizează planuri pentru viitor. Totodată, suntem într–o

situație ce reclamă un răspuns solidar care să combată efectele crizei, dar și să consolideze

structura economiei și țesutul social. Natura amenințării cu care ne confruntăm evidențiază

foarte clar că nicio țară nu va fi pe deplin ferită de virus până când nu se va reuși asigurarea

siguranței sanitare la nivel global, ceea ce din păcate este într-adevăr foarte dificil, nu doar

din perspectiva efortului financiar, ci mai ales pentru că necesită schimbare de mentalități și

depășirea unor bariere culturale. Succesele locale de vaccinare nu vor fi suficiente pentru a

proteja țările în mod individual de potențiale focare ulterioare, în special în cazurile de noi

variante, la fel cum în multe țări situația nu este omogenă nici măcar din perspectivă

regională (a se vedea experiența recentă a Spaniei).

Cu toate că la începutul verii aveam motive de optimism, evoluțiile din ultimele zile ne arată

că virusul rămâne un adversar redutabil și surprinzător. Deja apar tot mai vizibile semnele

unui nou val pandemic, valul al patrulea, care era estimat că s-ar putea manifesta mult mai

târziu, la începutul toamnei. În țări precum Franța, Israel, Cipru sau China statistica zilnică a

cazurilor de noi infectări cu coronavirus sugerează că deja valul patru este prezent. Întrebările

de maximă actualitate sunt care va fi amplitudinea acestui val și daca efortul de vaccinare de

până acum este suficient pentru a-i diminua amplitudinea de manifestare. Îngrijorarea este

firească având în vedere gradul mai ridicat de contagiozitate al variantei Delta a virusului.

Continuă așadar cursa contracronometru pentru îmbunătățirea ratei de vaccinare, singura

soluție care reduce în ansamblul populației incidența riscului de a dezvolta forme grave ale

bolii, permițând păstrarea unui nivel mai redus al restricțiilor de activitate și de circulație.

Dificultățile create de evoluția pandemiei se suprapun peste o serie de provocări deja

existente care afectează viața persoanelor și mersul economiei, precum îmbătrânirea

populației, creșterea poluării, migrația, tensionarea mediului geopolitic, amplificarea

inegalității. Acestea fac și mai complicată găsirea de soluții și gestionarea resurselor necesare

pentru implementarea lor. Trăim așadar o perioadă cu multe riscuri, atât pe termen scurt, cât

și mediu. Una dintre întrebările chinuitoare este dacă acestea vor conduce în viitorul

previzibil la o criză economică de mari dimensiuni, care sa urmeze crizei pandemice?

Pornind de la aceasta întrebare apar altele legate de modul în care autoritățile statale răspund

pentru a o preîntâmpina apelând la pachete de susținere economică fără precedent. Ajungem

din nou la nevoia de solidaritate între țări, pentru că anvergura fără precedent a măsurilor de

susținere a unei redresări economice rapide generează datorii uriașe, care nu vor putea fi

gestionate favorabil fără o creștere sustenabilă globală și de lungă durată, scenariu greu de

imaginat dacă multe dintre economiile lumii rămân în urmă.

 

Provocări care afectează evoluția economiei

Situație actuală de incertitudine este generată în principal de evoluția greu de previzionat a

pandemiei, dar este sporită și de modul în care celelalte provocări amintite anterior vor

transforma societatea și economia: criza climatică, criza demografică din majoritatea statelor

dezvoltate, problema migrației, creșterea accelerată a datoriilor, pericolul inflației, reașezarea

echilibrelor geopolitice, modificarea structurii țesutului social și erodarea clasei de mijloc,

simultan cu creșterea inegalității, semnalele de re-emergență a amenințărilor teroriste și

dificultatea controlului armelor și substanțelor periculoase în contextul nevoii protejării

libertăților individuale etc.

Dincolo de aspectele pragmatice, toate acestea generează și reacții emoționale importante

pentru mersul economiei, deoarece influențează comportamentele consumatorilor și ale

mediului de afaceri (investitorilor). Într-o analiza sintetică a principalelor amenințări la

adresa economiei, care au fost comentate în spațiul public, putem identifica zece provocări

care afectează intensitatea și durata revenirii economice.

 

1. Stoparea degradării mediului și tranziția către o economie mai puțin poluantă

care necesită costuri ridicate în multe sectoare de activitate (care se vor transmite

în final asupra consumatorilor și vor exercita presiuni inflaționiste), investiții majore

și o potențială reașezare a pieței muncii. Din fericire, obiectivele climatice

generează și oportunități de dezvoltare. Inovarea, digitalizarea, adaptarea proceselor

au devenit pârghii pentru companiile de succes care au găsit soluții de a se adapta la

restricțiile impuse de lupta împotriva pandemiei dezvoltând servicii și produse noi sau

adaptate condițiilor curente de pe piață.

 

2. Persistența amenințării creșterii șomajului (în multe economii dezvoltate) sau a

unei reașezări anevoioase a pieței muncii. Atât schimbările tehnologice, adaptarea

economiei la obiectivele climatice, cât și modificările structurale induse de criza

pandemică determină reduceri importante de locuri de muncă în unele domenii (în

urma diminuării activităților respective sau a automatizării și digitalizării proceselor).

Aceasta implică nevoia de reconversie profesională și absorbție a forței de muncă

astfel disponibilizate în domeniile aflate în dezvoltare, lucru de foarte multe ori dificil

mai ales pentru persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare. În multe jurisdicții,

piața muncii este prea rigidă pentru a facilita o astfel de ajustare rapidă care ar fi atât

în beneficiul angajaților cât și al competitivității și creșterii economice. Totodată

trebuie menținut un echilibru între nevoia de flexibilitate și cea de protecție a

angajaților vulnerabili. Pe termen lung, pentru un buget public deja împovărat, va fi

întotdeauna mai eficientă o cheltuială (pe termen scurt) pentru susținerea reconversiei

profesionale (care în viitor ar conduce indirect la creșterea încasărilor din taxe pe

activitatea economică generată de angajatul reconvertit profesional) decât una pe

termen lung pentru protecție socială. În plus, efortul susținerii cheltuielilor de

reconversie poate fi împărțit între stat și viitorul angajator printr-un parteneriat corect

și transparent.

 

3. Sărăcirea populației, la nivel global. Conform unui raport al Băncii Mondiale din

octombrie 2020, tendința de creștere a sărăciei înregistrată în anul 2020, ca efect al

crizei pandemice, se menține și în 2021, iar numărul persoanelor afectate de acest

flagel va spori cu o valoare cuprinsă între 115 și 150 milioane. Anterior, în ultimele

trei decenii, singura altă creștere a numărului global de persoane afectate de sărăcie

provocată de o criză s-a consemnat pe parcursul crizei asiatice (atunci numărul

persoanelor afectate de sărăcie extremă a crescut cu 18 milioane în 1997 și cu alte 47

milioane în 1998). Înainte de pandemie, rata sărăciei extreme urma un trend

descendent pe termen lung și se anticipa că ar fi urmat să scadă cu 7,9% în 2020.

Efectele economice ale apariției și propagării noului virus au condus la o inversare

nefavorabilă a acestui trend, astfel că noile estimări ale ratei de sărăciei extreme se

plasează între 9,1% și 9,4% din populația lumii în acest an. Sărăcirea populației,

accelerată cu precădere în anumite zone ale globului ca efect nu doar al pandemiei ci

și al conflictelor militare sau etnice locale ori a unor factori specifici zonali, poate

conduce printre altele la amplificarea fenomenului migrației ce aduce cu sine întreg

tabloul de efecte economice și sociale, pozitive și negative, de la o extremă la alta.

 

4. Inegalitatea între nivelurile de dezvoltare economică a statelor lumii devine o

problemă în adoptarea măsurilor de redresare economică. Trebuie utilizate programe

flexibile care să țină seama de recuperarea decalajelor existente, care s-au accentuat

pe perioada crizei. Efectele economice ale pandemiei s-au manifestat neomogen,

inclusiv în interiorul granițelor naționale, ca urmare a structurii diferite a nucleelor

economice regionale. Ca de fiecare dată în timpul unei crize, cel mai mult au avut de

pierdut zonele deja aflate în urmă din perspectiva dezvoltării economice, cu acces mai

dificil la finanțare, mai puțin diversificate pe tipuri de activități, cu grad mai redus de

înglobare a tehnologiilor moderne și orientate preponderent către activități ce implică

un grad mai mare de interacțiune. Creșterea inegalității reduce potențialul de

recuperare economică post pandemică deopotrivă pentru că menține un nivel de

subutilizare a factorilor de producție în zonele afectate, plafonează cererea potențială

și blochează resurse publice.

 

5. Piețele de capital sunt în continuare decuplate de evoluția economiei reale.

Combinația de ampli stimuli fiscali și monetari necesară pentru a susține prin măsuri

active economia și pentru a combate efectele șocului pandemic a alimentat în

continuare creșterea prețurilor activelor financiare (ce putea fi observată încă anterior

crizei), iar nivelul în continuare redus al dobânzilor reale (de cele mai multe ori

negative) a întreținut comportamentele de căutare a randamentelor mai ridicate oferite

de investițiile speculative (de asemenea pre-existent), reducând aversiunea la risc a

majorității categoriilor de investitori.

Totodată, deși șocul pandemic inițial a generat o prăbușire a prețurilor acțiunilor,

optimismul cu privire la efectul favorabil al măsurilor de suport asupra performanței

companiilor listate a făcut ca indicii bursieri să recupereze rapid și chiar să

consemneze, în multe cazuri, noi maxime istorice. În anul 2020, economiști celebri

precum Robert Shiller sau Paul Krugman au afirmat că evoluțiile bursiere din anul

respectiv, caracterizate prin creșterea prețurilor acțiunilor sunt dificil de explicat doar

prin elementele fundamentale ale analizei bursiere.

Riscul pe care îl induce decuplarea de fundamentele evoluției pieței de capital este

acela că o spargere a bulei speculative ar putea conduce la creșterea bruscă și masivă

a aversiunii la risc cu efecte simultane de scădere a lichidității (care așa cum am văzut

în toate crizele este vitală pentru funcționarea economiei), de reducere a investițiilor,

de creștere a primelor de risc (deci a costului datoriilor) și, într-o oarecare măsură

(mai mult în țări dezvoltate cu tradiție bursieră îndelungată), de afectare a avuției nete

a populației (ceea ce influențează negativ comportamentul de consum și capacitatea

de menținere a serviciului datoriei – deci o potențială creștere a creditelor

neperformante).

 

6. Avântul spectaculos al pieței criptoactivelor accentuează riscurile la adresa

stabilității financiare, pentru că o eventuală spargere a bulei speculative pe acest

segment s-ar putea propaga rapid la nivelul pieței de capital, interconexiunile dintre

cele două fiind tot mai importante, alimentate atât de factori comportamentali, cât și

de fluxuri economice reale (de exemplu, portofoliile semnificative de active

financiare tradiționale deținute de emitenții de stable coins).

Piața insuficient reglementată a criptoactivelor reprezintă deja un pericol prin nivelul

mare de volatilitate și prin opacitatea mecanismelor pentru investitorii obișnuiți. Este

evident faptul că această piață a oferit câștiguri fără justificare economică, iar

fenomenul comunicării prin social media amplifică atractivitatea acestor instrumente,

ele apărând ca adevărate motoare ale îmbogățirii imediate. Mulți dintre cei care

investesc în criptoactive nu înțeleg conținutul acestora și riscurile la care se expun. Și

ceea ce este cel mai important, confundă utilitatea economică și socială a

tehnologiilor care stau la baza criptoactivelor cu valoarea economică a acestora. În

vreme ce tehnologiile își dovedesc deja eficiența și aplicabilitatea în multe domenii

ale economiei reale și chiar ale sistemului financiar (creșterea rapidității tranzacțiilor,

reducerea costurilor, securitate sporită, reducerea erorilor umane etc.), activele în sine

au, în cele mai multe cazuri, doar valoarea efemeră și subiectivă care rezultă din

interacțiunea cererii cu oferta pe piață, fără a avea fundamentul unor fluxuri financiare

viitoare provenind din profituri economice reale. Unii economiști afirmă ca ne aflăm

în fața unui joc piramidal și în final, în momentul la care bula se va sparge, chiar a

unui joc cu sumă nulă, respectiv suma profiturilor realizate de-a lungul timpului de

vânzători va fi echivalentă cu pierderea celor care se vor afla în posesia acestor active

la momentul (ipotetic) al crahului. Autoritățile de reglementare financiară sunt

preocupate de riscurile pentru consumatori și potențial pentru sistemul financiar în

ansamblu generate de criptoactive, dar crearea unui cadru adecvat de supraveghere a

acestora este încă în stadiu incipient.

 

7. Reapar la orizont perspective de amplificare a volatilității prețurilor.

Creșterea masei monetare în economiile dezvoltate ca urmare a injecțiilor de lichiditate ale

băncilor centrale, creșterea consumului imediat după relaxarea restricțiilor alimentat

de eliberarea unei părți din economiile suplimentare realizate de o parte a populației

în perioada de lock-down și de impulsul fiscal pozitiv, coroborate cu rigiditatea de

ajustare a ofertei din cauza blocajelor în lanțurile de aprovizionare sunt elemente ce

au un puternic impact asupra prețurilor din economie.

Dincolo de discuțiile privind persistența sau caracterul tranzitoriu, de estimările

privind amplitudinea și durata puseului de creștere a prețurilor (pe anumite segmente

ale pieței, la nivel global), a structurii și naturii exogene sau endogene a factorilor care

o generează, aceasta este totuși o realitate incontestabilă a perioadei actuale.

Revenirea fenomenului inflaționist, deocamdată aparent temporară, se observă

inclusiv în țări din Europa Centrală și de Est: Polonia sau Ungaria se confrunta deja

cu evoluții ascendente ale prețurilor care au generat ajustări de politici. Spre exemplu,

în Ungaria guvernul a intervenit pentru a încerca să împiedice o scumpire a

materialelor de construcții și a impus o taxa de 90% pe profitul rezultat din vânzările

unor categorii de materiale și resurse peste prețurile de referință stabilite.

Deși este probabil că băncile centrale din țările dezvoltate vor menține o politică

monetară relaxată în perioada următoare, pentru a nu afecta recuperarea economică

post pandemică, creșterea volatilității prețurilor rămâne un factor negativ pentru firme

pentru că reduce predictibilitatea privind evoluția viitoare a afacerilor și poate

constitui o frână pentru investiții, chiar dacă finanțarea acestora rămâne ieftină și

facilă (dat fiind nivelul redus al dobânzilor reale). Am fi tentați să credem că, prin

flexibilitatea pe care băncile centrale importante o arată față de evoluția pe termen

scurt a inflației (menținând un cadru monetar stimulativ - în esență dobânzi reduse și

lichiditate ridicată), condițiile rămân foarte favorabile pentru mediul de afaceri.

Totuși, acest element de impredictibilitate pe care îl presupune un mediu de prețuri

volatile este de așteptat să acționeze ca o frână pentru planurile de dezvoltare ale

firmelor, într-un moment în care acestea sunt foarte importante nu doar pentru

recuperarea post pandemică, ci și pentru adaptarea la obiectivele climatice, la

progresul tehnologic și la modificările structurale ale economiei. Pe scurt, ecuația din

prezent a inflației conduce practic spre alegerea răului mai mic și nu oferă din păcate

o soluție în totalitate pozitivă pentru mediul de afaceri.

 

8. Datoria publică globală crește la un nivel istoric.

Ca urmare a crizei pandemice, a necesității de răspuns imediat, dar și a situației economice în general, în cazul

anumitor state, datoria publică a cunoscut o creștere semnificativă. Datele publicate

de FMI în octombrie 2020 arată că măsurile guvernamentale pentru combaterea

efectelor economice ale pandemiei au totalizat 12 trilioane USD, ceea ce reprezintă

circa 12% din PIB-ul global. Datoria publică a crescut pe tot parcursul anului 2020

pentru a susține aceste măsuri. Conform actualizării datelor de către FMI în aprilie

2021, țările Uniunii Europene aveau în medie o datorie brută de peste 90% din PIB în

2020, în creștere cu 10% față de 2019. Totodată, datoria globală era de 98% din PIB

la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 84% în aceeași perioadă din 2019.

Și în România datoria publică totală a crescut considerabil de la declanșarea crizei

pandemice, fiind foarte aproape de pragul de 50% din nivelul PIB estimat pentru

2021, față de 35,3% din PIB în 2019. Și componenta de datorie publică externă a

crescut, inclusiv ca pondere în datoria externă totală, ajungând în mai 2021 la

aproximativ 45% din aceasta și aproape 25% din PIB estimat pentru anul curent,

comparativ cu 17,5% din PIB în 2019.

Nivelul ridicat al datoriei publice reprezintă una dintre cele mai importante limitări ale

politicilor guvernamentale, după cele privind nivelul veniturilor, rigiditatea

cheltuielilor și capacitatea administrativă. O datorie publică crescută expune bugetul

public deopotrivă la riscul de dobândă, cât și la riscul valutar, desigur în mod diferit în

funcție de structura pe valute a datoriei. În contextul perspectivelor de majorare în

viitor (chiar dacă nu imediat sau pe termen scurt) a nivelului dobânzilor reale, povara

în creștere a serviciului datoriei ar putea restrânge spațiul de manevră al politicilor

fiscale ceea ce limitează capacitatea de intervenție a guvernelor pentru contracararea

unor crize viitoare sau pentru ameliorarea unor deficiențe structurale. Totodată, un

Vanzare teren IASI - 75.899 mp

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ din averea debitoarei S.C. PHOENIX TREND S.R.L. Proprietatea imobiliară amplasată în locaţia din sat Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea, jud. Iaşi având suprafaţa terenului de 75899 mp (7,5899 hectare) şi un număr de 16 clădiri, având preţul de vanzare de 3.281.300 euro. Informații suplimentare tel. 0771103209, -  lucicalcc@gmail.com 

Vanzare Teren IASI - 56.438 mp

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ din averea debitoarei S.C. PHOENIX TREND S.R.L. Proprietatea imobiliară amplasată în municipiul Iaşi, str. Aurel Vlaicu nr.87, jud. Iaşi având suprafaţa terenului de 56.438 mp (5,6438 hectare) şi un număr de 19 clădiri cu absolut toate utilitatile, având preţul de vanzare 8.402.420 euro. Pentru terenul de 56438 mp este aprobat un PUZ pentru locuinte colective. Informații suplimentare tel. 0771103209, e-mail -  lucicalcc@gmail.com 

anunturi-->

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

05:30

ALFA & OMEGA INSOLV IPURL, lichidator judiciar al debitoarei SC IRSIDO S.R.L.–societate în faliment, dosar nr. 380/99/2017 aflat pe rolul Tribunalului Iași, în temeiul dispozițiilor Legii nr.85/2014, vinde prin licitație publică cu strigare următoarele bunuri proprietate ale debitoarei:1. Bunuri mobile conform Raport de evaluare-Preț de pornire 65% din valoarea de piață stabilită prin raportul de evaluare, astfel: a. Stocuri/echipamente birotică–în valoare totală de 26.525 lei (exclusivTVA) b. Obiecte de inventar/mijloace fixe: Nr. crt. Denumire activ Valoare de pornire la licitație–65% lei–fără TVA 1. Mașină ambalat role hârtie 2.465 2. Utilaj de fabricat role hârtie 50.694 3. Autoturism Mazda IS-01-YRS 9.883 4. Autovehicul Ford Tranzit Connect IS-12-YRS 7.352 5. Mobilier pal 483 6. Masina ștampile UM 1100-1200 1.306 7. Scaun directorial 1.177 8. Notebook Benq 1.376 9. Notebook Acer Aspire 743 10. Notebook Acer Aspire 743 11. TV 3d Sony Bravia LX900 2.348 12. Mobila Element Corp 3.300 13. Set canapele 2.007 14. Mobila Element Part 1.009 15. Mobila Sidney alb 1.208 Licitațiile vor avea loc în zilele de: 01,08,15,22,29.10.2021 respectiv 05.11.2021 ora 10.00, la biroul lichidatorului judiciar din Mun.Iași, Str. Grigore Ureche, nr.3, Bl. Gh. Şonțu, Demisol, Birou nr.4, Jud.Iaşi, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă care va conţine: - cerere de participare la licitaţie; - dovada achitării taxei de participare de 500 lei fără TVA;- dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, sumă care se va achita în cont colector RO35PIRB2400711906003000 deschis pe numele debitoarei la First Bank; - actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila. Taxa de participare se va achita în contul lichidatorului judiciar RO33PIRB2400738563001000 deschis la First Bank. Ofertele se vor depune la biroul lichidatorului judiciar cel târziu cu 1 zi lucrătoare înainte de ziua licitaţiei, până la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului în termenul stabilit de 30 zile calendaristice de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare,sub sancţiunea decăderii, se va adresa lichidatorului judiciar şi va face dovada până în ziua licitaţei. Informaţii suplimentare la biroul lichidatorului judiciar sau la tel:0744520508, 0744994490; fax:0332814773, e-mail: alfa.omega.insolv@gmail.com.
ANUNT LICITAȚIE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ONEȘTI organizează licitație publică deschisă cu oferta în plic închis 1). Informații privind concedentul: MUNICIPIUL ONEȘTI, reprezentat legal prin PRIMAR –Victor Laurenţiu Neghină, cu sediul în B-dul Oituz, nr.17, municipiul Onești, județul Bacău, Cod poștal 601032, Telefon: 0234/324.243, Fax: 0234/313.911, e-Mail: primarie@onesti.ro, www.onesti.ro având cont de virament nr. RO29TREZ06221A300530XXXX, deschis la Trezoreria Onești 2) Informații privind obiectul concesiunii a) conform HCL nr. 240/29.09.2021 anexa nr. 1: Nr. Crt. Adresă amplasament Suprafaţă mp. Preţ lei/mp/an Durata ani Destinaţia 1. Str. Tineretului nr. 6, Mun. Onești 4,00 mp 18,60 lei 40 ani Balcon 2. Bd. Republicii nr. 50, Mun. Onești 5,00 mp 104,05 lei 30 ani Acces spațiu comercial 3. Str. Culturii nr. 5, Mun. Onești 5,00 mp 17,11 lei 9 ani Balcon 4. Str. Cașinului nr. 3, Mun. Onești 3,00 mp 61,00 lei 30 ani Acces 5. Str. Emil Rebreanu nr. 3, Mun. Onești 3,00 mp 72,00 lei 11 ani Spațiu comercial 6. Calea Mărășești nr. 106, Mun. Onești 390,00 mp 35,00 lei 30 ani Service auto b) conform HCL nr. 95/19.04.2021 anexa nr. 1 (reluare procedură): Nr. Crt. Adresă amplasament Suprafaţă mp. Preţ lei/mp/an Durata ani Destinaţia 4. Str. Pajura nr. 4, Mun. Onești 5 mp 28,00 lei 20 ani Acces spațiu comercial 3) Informații suplimentare si Documentația de atribuire pot fi obținute: -în format tipărit la Serviciul Patrimoniu imobiliar din cadrul Primăriei Municipiului Onești, etaj VII, cam. 703, în urma achitării contravalorii de 20 lei/exemplar (în numerar la casierie sau în contul RO33TREZ06121180250XXXXX –CUI 4353250 –beneficiar Municipiul Oneşti) -data limită pentru solicitarea clarificărilor: 08 noiembrie 2021, ora 13.00 4) Informații privind ofertele -Data limită de depunere a ofertelor: 16 noiembrie 2021, ora 13.00 -Ofertele se vor depune într-un număr de 1 (unu) exemplare la registratura Primăriei Municipiului Oneşti, B-dul Oituz nr.17, municipiul Onești, județul Bacău, Cod poștal 601032 5) Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor: 17 noiembrie 2021, ora 13.30, la parterul Primăriei Municipiului Oneşti, la sala mică de şedinţe. 6) Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax și/sau adresa de e-mail a instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Judecătoria Oneşti; Adresa: Municipiul Oneşti, Str. Tineretului nr. 1 cod 601068, tel: 0234/311224, fax 0234/326170;email: jud-onesti-gref@just.ro.
Lansarea proiectului: ”Cresc Sănătos!”, finanțat de Primăria Municipiului Iași
26/10/2021 15:49

 COMUNICAT DE PRESA: Lansarea proiectului: ”Cresc Sănătos!”, finantat de Primăria Municipiului Iasi

Leonardo Badea (BNR): Extinderea digitalizării ca fundament al consolidării stabilității economice
26/10/2021 15:09

  Avansul digitalizării Prinsi in valtoarea problemelor de zi cu zi, care in ultimii ani au devenit tot mai multe si mai complexe, rareori avem răgazul necesar pentru a remarca numeroasele transformăr ...

Toate locurile în care este permis accesul fără certificat COVID. Lista clară a excepțiilor de la restricțiile aprobate de guvern
26/10/2021 14:14

 Noi restrictii au intrat in vigoare luni, 25 octombrie, in Romania, iar majoritatea vizează necesitatea certificatului digital pentru anumite locuri si activităti. Autoritătile au balbait sistematic ...

Anunț începere proiect „Creșterea competitivității întreprinderii SARTOROM IMPEX  S.R.L. prin achiziția de active corporale și necorporale”
26/10/2021 09:00

 Anunt incepere proiect „Cresterea competitivitătii intreprinderii SARTOROM IMPEX  S.R.L. prin achizitia de active corporale si& ...

Cu sau fără certificat verde la mall și-n magazinele neesențiale? Arafat, declarații de ultimă oră
25/10/2021 14:01

Raed Arafat a făcut declaratiile momentului după ce din Hotărarea de Guvern s-a omis obligativitatea prezentării certificatului verde la intrarea in mall-uri sau unităti de cazare. Care e situatia, de fapt ...

Soluții alternative pentru încălzirea locuinței după scumpirile la gaze și energie
24/10/2021 10:08

Multi romani isi fac griji că nu vor reusi să plătească facturile la gaz si energie electrică după scumpirile din ultima perioadă, iar situatia este problematică mai ales pentru cei care locuiesc la cas ...

Economia este în doliu. Un cunoscut om de afaceri a fost răpus de cancer
22/10/2021 11:15

Omul de afaceri Gelu Tofan a incetat din viată la doar 61 de ani. Vestea cumplită a fost dată de Adrian Tofan, fiul omului de afaceri botoşănean. Gelu Tofan a fost fondatorul Tofan Grup International, care ...

ANAF avertizează: Val de e-mailuri false în numele instituţiei. Nu deschideţi e-mailurile provenite de la info@anaf.ro
21/10/2021 07:45

 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anuntă că un val de mesaje false este transmis prin e-mail in numele institutiei, de pe o adresă ce nu apartine ANAF. „Emailuri false in numele ANAF ...

Avertisment dur: „Vine o criză fără precedent. Românii vor muri de foame și de frig”
20/10/2021 16:38

Romanii suferă nu doar din cauza numărului urias de infectări cu COVID-19, ci mai ales din cauza scumpirilor de zi cu zi, de la carburanti si energie, la asigurări si alimente, avertizează economistul Mirc ...

 Euroins pierde procesul privind amenda aplicată de ASF
20/10/2021 14:25

Euroins Romania a pierdut la Curtea de Apel Bucuresti procesul prin care a contestat o amendă de 450.000 de lei aplicată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) in luna ianuarie a acestui an, cu argu ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei