Adolescenta

Adolescenta, perioada spectaculoasa in viata omului, este timpul mari lor cutezante, al viselor ce se cer implinite, al zborului catre iubire.

Adolescenti si adulti

 

Daca pubertatea poate fi marcata, in termeni fiziologici, de doua momente definitorii menstruatia si primele emisii de sperma -, ado­lescenta este mai dificil de situat in timp. Aceasta incepe o data cu pubertatea si se finalizeaza atunci cand tanarul si-a incheiat scolarizarea si poate sa-si inceapa activitatea profesionala. Deci, poate sa dureze, in societatea de astazi, 8-10 ani si, uneori, chiar mai mult.

Adolescenta este o etapa esentiala a vietii, care-i permite fiintei umane sa-si cucereasca independenta, sa-si modeleze caracterul in tot felul de incercari, sa-si afirme personalitatea. Adolescentul tre­buie sa-si modifice permanent comportamentul, atitudinea, reactiile fata de cei din jurul sau. Pana acum, el era in fata parintilor si profe­sorilor un copil ascultator si docil, care le accepta parerile, sugestiile, criticile fara prea multe comentarii, intotdeauna comunicarea insem­na fluxul de idei si sugestii, in sens unic, de la adulti catre copil, din cauza lipsei de experienta si de independenta a acestuia.

Adolescentul, spre deosebire de copil, preia informatiile de la cei din jur, dar le analizeaza cu propria sa gandire, isi exprima propriile pareri si incearca sa-si dovedeasca necontenit autonomia. Lansat in cucerirea propriei independente, adolescentul isi afirma personali­tatea prin doua atitudini esentiale: contrazicerea si identificare

 

Contrazicerea este dirijata in primul rand impotriva familiei: pen­tru a-si dovedi independenta, adolescentul are intotdeauna opinii contradictorii fata de cele ale parintilor. El refuza sa se lase ghidat in alegerea prietenilor, a lecturilor, a distractiilor, a opiniilor politice.

Adolescentul nu mai este multumit de iesirile impreuna cu parintii, comenteaza intotdeauna locul de desfasurare a vacantelor, doreste sa-si petreaca timpul impreuna cu colegii si prietenii sai.

Adolescentul duce in aceasta perioada o lupta dubla: de debarasare de carapacea de copil si de intrare in pielea unui adult, incercand sa stabileasca alte relatii nu doar cu colegii sai, dar si cu adultii, in special cu parintii, adolescentul doreste sa-si traiasca pro­pria sa viata, dispensandu-se de experienta altora. De aceea, incearca sa se indeparteze treptat de familia sa, creandu-si propria viata secreta prin discutiile directe si telefonice, prin corespondenta cu pri­etenii si colegii sai.

Adultii nu inteleg totdeauna aceasta situatie, nu reactioneaza corespunzator fata de astfel de manifestari si sufera din cauza atitu­dinii arogante, nerabdatoare, de aparare a adolescentilor. Ei nu-si dau seama ca, in acest mod, adolescentul isi revendica, de fapt, indepen­denta. Multi parinti se tem ca fiii si fiicele lor ar putea fi antrenati in tot felul de actiuni urate, ca ar putea dobandi obisnuinte proaste in contact cu alti colegi, provenind din medii diferite, mai putin echili­brati psihic. Nu trebuie neglijat faptul ca esentiale raman: discutia sincera, deschisa, cu toate aspectele ei spinoase, increderea pe care parintii si profesorii o au in adolescenti si de care acestia sunt constienti, ca si cunoasterea de catre parinti a activitatilor si progra­mului prietenilor copiilor lor.

 

Problemele adolescentei

 

Mentionam anterior ca, alaturi de contrazicere, adolescentul are ca atitudine esentiala si identificarea. Pentru a se maturiza, adoles­centul recurge atat la negarea a tot ceea ce considera ca se incearca a i se impune, cat si la identificarea cu diferite modele: grupul, un pri­eten mai mare, vedete de film si muzica etc.

Multi adolescenti simt nevoia sa faca parte, pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, dintr-un grup, dintr-o asociatie. In felul acesta cunosc persoane cu aspiratii comune, pe care au posibilitatea sa si le implineasca, in astfel de grupuri, adolescentii copiaza atitu­dini, limbaj, un anumit mod de a gandi si de a simti, un gust pentru actiune - sportiva, turistica - chiar daca acestea nu sunt obisnuite pen­tru familiile lor. In general, vor incerca sa se identifice cu seful grupului, care insumeaza toate aspiratiile lor. in adolescenta, cand simtul critic se trezeste, parintii nu mai sunt considerati adevarati "Dumnezei' ca in copilarie, adolescentul inlocuind modelul parental cu cel al grupului.

Mai tarziu, apar prietenii si confidentii cu care se petrec ore in sir de vorba, pe strada sau la telefon. Cu prietenul ales se impartaseste absolut tot: ganduri, dorinte, emotii, indoieli. De cele mai multe ori se imprumuta de la acel bun prieten anumite obiceiuri, ticuri, se incearca sa i se egaleze rezultatele scolare sau reusitele sportive, se dobandesc chiar unele calitati ale acestuia. Mai tarziu, dar cu atat mai intens cu cat par mai inaccesibile, se impun admiratiei si imitatiei adolescentului alte modele: vedetele filmului, eroii ma­rilor romane sau ai foiletoanelor, vedetele stadioanelor, cantaretii si grupurile rock etc.

 

In aceasta perioada de singuratate si de neintelegere pentru ado­lescent, sectele, pe de o parte, si drogurile, pe de alta parte, raman miraje si capcane care pot fi evitate numai prin dragoste si printr-o reala comunicare.

Sectele pot oferi iluzie si refugiu unor adolescenti care si-au pier­dut punctul de sprijin in cadrul familiei sau al anturajului lor. Ei cred ca au gasit aici o ambianta de solidaritate si de simpatie care le este atat de necesara. Dar dupa faza de seductie urmeaza faza de manipu­lare mentala, care isi propune sa controleze orice gand al adeptilor sectei. Adolescentii se vor lasa prada indoctrinarii ideologice si dis­ciplinei severe care le vor suprima orice autonomie, putere creatoare, transformandu-i in adevarati pioni.

Adolescentii sunt si consumatori de droguri: alcool, tabac, cana-bis, heroina etc. Ei recurg la droguri deoarece acestea determina modificarea starii de spirit, indeparteaza plictiseala, reduc tensiunile, angoasele si reactiile la stres, faciliteaza contactele sociale. Uneori, din nefericire, drogul este tichetul de intrare intr-un anumit grup. Se intelege ca adolescentul, timid si nemultumit de propriul sau corp, este in cautarea drogului magic care sa-l ajute sa traverseze aceasta perioada foarte dificila. Multor adolescenti experienta sexuala li se pare o incercare de netrecut, in fata careia nu vor fi la inaltime, si le este frica sa nu-si piarda controlul. Iata de ce drogul li se pare unora, in aceste conditii, o facilitate. Exista la adolescenti o corelatie sem­nificativa intre comportamentul sexual si consumul de droguri.

Este adevarat ca multi adolescenti cunosc si acorda atentie sporita efectelor catastrofale ale drogurilor: alterarea judecatii, dependenta care se instaleaza, disfunctia sexuala, fertilitatea redusa si moartea in caz de supradoza. De aceea, este necesar ca prevenirea consumarii drogurilor sa se faca inainte de adolescenta, deoarece dependenta fizica si psihologica de droguri este dezastruoasa pentru organism.