Câţi români sunt de acord cu interzicerea fumatului în spaţiile public?

O mare parte dintre români (84%) susţin interzicerea fumatului în spaţiile publice, arată un nou studiu. De asemenea, 78% dintre aceştia spun că vânzarea ţigărilor ar trebui să fie interzisă la mai puţin de 250 de metri de şcoli şi licee. În schimb, tinerii sunt cei mai reticineţi în această privinţă.

 

Conform unei cercetării, interzicerea fumatului în spațiile publice este susținută de 84% dintre respondenți care se declară, la nivel general, total sau parțial de acord cu această măsură. Interzicerea fumatului în spațiile închise, fapt deja stipulat de legislația în vigoare, se bucură de cea mai mare susținere (cu peste 90 % acord total sau parțial) și reprezintă în fapt asumarea la nivel individual a normelor legale.

Peste 80% dintre respondenți susțin, prin acord total sau parțial, interzicerea fumatului în spațiile deschise a€“ locuri de joacă pentru copii, în parcuri, în curțile școlilor și liceelor, potrivit Asociației React și Centrului de Marketing și Prognoză Socială.

"Adultul tânăr este cel mai expus la riscul de a deveni fumător: potrivit studiului nostru, vârstă medie la care românii încep să fumeze este de 19 ani, în condițiile în care 44% dintre respondenții fumători au devenit fumători în jurul vârstei de 18 ani iar 36% între 18 și 20 de ani. Avem nevoie de politici publice solide, bazate pe prevenție și de implicarea cât mai multor actori socio-medicali pentru a asigura sănătatea populației”, a declarat Dr. Anca Ștefan,€“ preşedintele Asociației React

În ceea ce privește interzicerea vânzării produselor din tutun în magazinele aflate la mai puțin de 250 de metri de școli, licee, universități și spitale se remarcă o atitudine pozitivă din partea respondenților. Astfel 78% se declară pentru interzicerea vânzării în apropiera școlilor și liceelor, 69% în apropierea spitalelor și 66% în apropierea universităților, ceea ce denotă o atenție sporită pentru protejarea copiilor și a tinerilor în general, precum și a bolnavilor.

Totodată,20 % dintre respondenții nefumători sau foști fumători afirmă că locuiesc împreună cu cineva care fumează în interiorul locuinței, iar 11% sunt expuși la serviciu la fumul de țigară al colegilor mai mult de 1 oră pe zi.

În plus, 15% dintre foștii fumători declară că au renunțat la fumat în ultimul an. Că metode utilizate pentru renunțarea la fumat 94% dintre foștii fumători afirmă că au renunțat brusc, printr-un efort de voință. Reducerea treptată a numărului de țigări a fost utlizată de doar 5% dintre foștii fumători.

În același timp, grupă de vârstă 18-25 de ani manifestă rezistenţă cea mai mare la măsurile anti-fumat. Interzicerea fumatului în locații frecventate de aceștia (baruri și spațiile deschise ale universităților), cât și în mașina personală sau pe stradă sunt propuneri care se bucură de o susținere de până la 30% în cazul barurilor și 46% în cazul spațiilor deschise din universități.

realitatea.net