Cum renunţăm la autosabotare

Se întâmplă de multe ori în viaţă să repetăm aceleaşi greşeli * ne promitem că ne vom schimba atitudinea, că vom aborda altfel anumite chestiuni şi constatăm că ne învârtim în acelaşi cerc * de fapt, ne facem singuri rău şi fără să ştim, ne tăiem aripile

În termenii Sinelui nu există greşeli. Există doar dorinţa de a experimenta o situaţie şi de a învăţa din ea. De a o arhiva în minte sub forma înţelepciunii, după ce ai gustat emoţia adiacentă ei. Ca să putem schimba experienţa este important să înţelegem mecanismul producerii. Ori de câte ori trăim o anumită situaţie, primul lucru cu care luăm contact este un ocean de emoţii, trăiri, senzaţii. „Mintea este inundată de acest ocean şi nu prea poţi reflecta imediat asupra experienţei trăite. Doar eşti în ea. De exemplu, te-ai certat cu partenerul, vă aruncaţi vorbe grele. Dimineaţă vă priviţi obosiţi, mintea e plină de durerea nopţii şi nu ştiţi cum să vă împăcaţi. După câteva zile, mintea se decantează de emoţii şi începi să te întrebi «Oare ce am vrut, de fapt, când am început discuţia?» Atitudinea se menţine în poziţia observatorului, un loc neutru emoţional, care te va ajuta să înţelegi conflictul”, a explicat psihoterapeutul Diana Ciubotaru. Prin ceartă am scos la iveală conflicte vechi, neîncheiate, nemulţumiri şi alte lucruri care au produs o mare agitaţie emoţională. Poziţia observatorului şi înţelegerea mecanismului sunt esenţiale în schimbarea comportamentului. „Dacă nu ajungem la această înţelegere, ne vom angaja mereu în comportamente care nu ne servesc, nici nu ne ajută să evoluăm. Vom experimenta în mod repetat aceeaşi dezamăgire, durere, suferinţă”, a punctat specialistul.
Nu vă mai plângeţi de milă!
La o scară mai largă putem vorbi de marele eşec în viaţă, care este, de fapt, un eşec al munţii. „Oamenii nu au numai frica de eşec, ci şi de succes. Frica de a reuşi ar însemna să renunţăm la obiceiul lor de ne plânge de milă, de a ne considera nedreptăţiţi, de a renunţe la obiceiul de a ne lăsa compătimiţi de ceilalţi şi salvaţi de eroul lor preferat. Unii oameni nu ies din bucle repetitive pentru că au găsit câteva persoane cu care construiesc zilnic bucla, prefăcându-se că nu pot să se oprească”, a atras atenţia Diana Ciubotaru.
Blocajul constant în situaţii neplăcute de viaţă se datorează, în primul rând, minţii care se autosabotează prin programul fricii de eşec («De ce ţi-e frică nu scapi») sau de succes («Dacă am succes va trebui să mă schimb»). În al doilea rând, blocajul se datorează sistemului în care trăim, care menţine lipsa de schimbare prin actorii care participă la jocul nostru (mereu va fi cineva care se va bucura de eşecul sau succesul nostru). Ultima cauză este lipsa de dorinţei de a experimenta poziţia de observator sau martor al vieţii.
Resetarea implică o restructurare profundă a minţii, personalităţii şi identităţii noastre. Rezultatul este o persoană cu o viziune diferită asupra vieţii, care cultivă o nouă atitudine şi interacţiune cu lumea din jur – atitudinea de a fi responsabil pentru tot ceea ce face şi renunţarea la a-i mai judeca pe ceilalţi.De ce repetăm în viaţă aceleaşi experienţe? Deoarece nu ne-am desprins de emoţia care o generează, am devenit dependenţi chiar de acea emoţie şi nu ne-am arhivat experienţa ca fiind înţeleasă. Cu alte cuvinte, nu ne-am împăcat cu trecutul.