Darul intuiţiei sau cum să călătorim dincolo de hartă

Ce facem înainte de a pleca într-o călătorie? De multe ori, planificăm traseul, consultând hărţi rutiere. Dincolo de nevoia noastră de certitudine, acestea nu ne vor oferi niciodată o descriere exactă a drumului până la destinaţie. Numai experienţa noastră poate face acest lucru.
În orice situaţie de viaţă, apare un moment în care iau sfârşit pregătirile şi începe experienţa. Faptul că ştim că ne-am pregătit bine ne poate da convingerea că totul va fi în regulă, dar reuşita apare numai atunci când ne bizuim pe noi înşine. Pe parcursul călătoriei apar întâmplări neaşteptate, abateri din drum, schimbări de vreme. A conduce o maşină este cu totul altceva decât a te uita pe o hartă. Cel mai bun lucru pe care această gândire lineară şi secvenţială ţi-l poate da este o hartă a experienţei tale potenţiale.
Atunci când te afli în mijlocul experienţei, există semne care te ajută. Indicatorul de ocolire îţi spune că trebuie să schimbi direcţia. Indicatoarele de pe autostradă îţi spun cum s-o iei pe banda care trebuie, sau când să faci la stânga. Există indicatoare care-ţi arată unde se află locuri în care poţi să mănânci, să dormi sau să găseşti benzină.
Indicatoarele vin din interfaţa dintre realitatea exterioară şi cea interioară. Ele sunt create prin conexiunea noastră intuitivă cu viaţa. Indicatoarele ne apar numai în momentul prezent. Nu găseşti unul care să-ţi spună „Mâine sau, cândva, luna viitoare, mergi drept înainte”. Indicatorul ne arată cum să procedăm, aici şi acum.
A încerca să-ne ghidăm doar după harta mentală care ne arată „cum să ajungem acolo” este un exerciţiu inutil. Pur şi simplu, nu putem şti dinainte. Atunci când vom fi în interiorul experienţei, dacă suntem suficient de prezenţi şi de atenţi, indicatoarele vor apare şi vom şti cum să ajungem acolo unde trebuie să ajungem.
Fiecare dintre noi are acces la îndrumarea aflată la un nivel emoţional profund. Dacă „vom fi împreună” cu experienţa noastră, vom simţi indicatoarele care apar. Ele ne vor spune simplu: „Asta e în regulă” sau „Nu e bine ce faci”.

Psihoterapeut Cătălina Ioana DASCĂLU