narrative-794978_960_720

Dimensiune font:

De ce visează oamenii? Care sunt răspunsurile ştiinţei

| 24-08-2019 22:10

foto:pixabay.com

Oamenii petrec o treime din viaţă dormind şi, de multe ori fără a-şi da seama, visând. Imaginile nocturne care acompaniază această perioadă de odihnă au fascinat omenirea, de-a lungul mileniilor fiindu-le atribuite chiar conotaţii religioase. În Biblia creştină, visele erau o metodă prin care Dumnezeu intra în legătură cu supuşii săi, iar cartea de căpătâi a musulmanilor, Coranul, i-a fost transmisă profetului Mahomed prin vis de către îngerul Gabriel. În Grecia antică, persoanele bolnave dormeau în templele închinate lui Asclepios, zeul medicinei, sperând să aibă parte de vise care să le vindece problemele.

Visele au stat la baza a numeroase cărţi, filme şi alte lucrări artistice. Ştiinţa a fost la rândul său îmbogăţită în urma unor idei cu origini onirice, un vis fiind inspiraţia ce a dus la aparţia celebrului tabel al lui Mendeleev şi la descoperirea structurii moleculei de benzen de către chimistul german Friedrich Kekule. Celebrul proiectant sovietic Oleg Antonov spunea că un vis l-a inspirat să conceapă o aeronavă. Mai mult, doi celebri oameni de ştiinţă, Niels Bohr şi Otto Loewi, au obţinut Premiul Nobel datorită unei idei apărute în vis.

Somnul REM, izvorul viselor

Somnul fiecăruia dintre noi urmează un ciclu regulat în fiecare noapte, fiind compus din cele două tipuri de somn: REM (rapid eye movement) şi NREM (non-rapid eye movement, care este împărţit în 4 stadii). Bebeluşii împart în mod egal timpul de somn între somnul de tip REM şi cel NREM, însă adulţii petrec doar 20% din somn în faza REM, care la bătrâneţe ocupă doar 15% din perioada totală de odihnă.

Fiecare ciclu de somn durează aproximativ 90 de minute şi începe cu primele 4 etape ale somnului NREM. Primele două etape ale somnului NREM reprezintă un somn uşor, în care muşchii corpului se relaxează şi ritmul inimii încetineşte. Etapele 3 şi 4 ale somnului NREM reprezintă somnul adânc, în timpul căruia undele cerebrale încetinesc. Ciclul continuă în sens invers, dinspre etapa 4 a somnului NREM până la etapa 1, care este apoi urmată de somnul REM. Apoi, ciclul se reia.

Vasta majoritate a viselor au loc în timpul somnului REM, atunci când ochii se mişcă cu viteză.

Urmărind activitatea cerebrală pe electroencefalograme, oamenii de ştiinţă au observat că în timpul somnului REM creierul prezintă o activitate similară cu cea din starea de trezie, însă muşchii sunt inactivi, împiedicând astfel punerea în practică a viselor.

Din punct de vedere al evoluţiei, somnul REM este o apariţie recentă, oamenii de ştiinţă detectându-l şi în rândul altor mamifere cu sânge cald şi chiar la păsări.

La oameni, somnul REM apare foarte devreme, în cel de-al treilea trimestru al evoluţiei prenatale, cu mult înainte ca fătul să aibă experienţe care să ducă la apariţia imaginilor în vise. Faptul că fătul are vise REM arată că acesta „vede” ceva cu mult înainte să poată deschide ochii. Creierul, aflat în stare de dezvoltare, foloseşte modele biologice înnăscute ale spaţiului şi timpului pentru a da conţinut „viselor”.

Dacă în secolul trecut teoriile enunţate de Freud şi Jung atribuiau viselor diferite înţelesuri, astăzi oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că ele au strict o funcţie fiziologică, fără a simboliza ceva anume.

Visele ajută la învăţat şi la consolidarea memoriei

Oamenii de ştiinţă au considerat multă vreme că somnul şi visele au explicaţii diferite. În ultimii ani, însă, cercetătorii au ajuns la concluzia că această perspectivă este greşită. Una dintre cele mai importante funcţii ale somnului, consolidarea amintirilor, se realizează prin visare.

Este binecunoscut faptul că somnul îmbunătăţeşte memoria de toate tipurile. Pe lângă acest lucru, creierul foloseşte perioada de somn pentru a reprocesa amintirile proaspete, aşezându-le într-un context mental nou, transformându-le în amintiri permanente şi totodată extrăgând un înţeles mai profund al acestora. Visele, cred oamenii de ştiinţă, reprezintă un simptom al faptului că acest proces se află în desfăşurare.

În unul dintre experimente, participanţilor la studiu li s-a cerut să ţină minte un cuvânt inventat, „cathedruke”, ce se aseamănă cu un cuvânt real din limba engleză, „cathedral”. Apoi, în cea de-a doua etapă a studiului, cercetătorii au cerut participanţilor să recunoască cuvântul „cathedral”, în cadrul unor teste. Rezultatele au fost interesante: cei care au efectuat primul test seara iar al doilea în dimineaţa următoare recunoşteau mult mai greu cuvântul „cathedral” decât cei care au efectuat primul test dimineaţa şi cel de-al doilea în seara aceleiaşi zile. Cercetătorii cred că motivul este faptul că cei din primul grup au dormit (şi, cel mai probabil, au visat), transferând cuvântul „cathedruke” din memoria pe termen scurt (aflată în hipocamp) în memoria lexicală, situată în cortex, o regiune mai avansată a creierului. Trecând în memoria lexicală, cuvântul inventat „cathedruke” afecta capacitatea de recunoaştere a cuvântului real „cathedral”. Acest studiu a arătat că pentru ca un cuvânt nou învăţat să ajungă în memoria de lungă durată, unde se află vocabularul obişnuit al unei persoane, este nevoie de somn.

Un alt experiment a demonstrat modul în care somnul permite creierului să proceseze informaţiile. Participanţii la studiu au fost rugaţi să memoreze o serie de cuvinte, printre care se numărau „asistentă”, „bolnav”, „pacient” şi altele. Voluntarii au fost întrebaţi câteva ore mai târziu dacă anumite cuvinte se aflau în seria iniţială. Majoritatea variantelor greşite au fost respinse de către voluntari, cu excepţia cuvântului „doctor”, care nu se afla în lista iniţială, deşi aparţine aceleiaşi teme. Cercetătorii au observat că participanţii care dormiseră între cele două probe au făcut această greşeală mult mai des, ceea ce sugerează că în timpul somnului creierul acestora a extras tema generală a seriei de cuvinte prezentate iniţial, ceea ce a dus la greşeala din cea de-a doua probă.

Un alt studiu, efectuat la Harvard Medical School, a arătat rolul esenţial al viselor în consolidarea amintirilor. Persoanelor care au participat la cercetare li s-a cerut să joace un joc video în cadrul căruia erau nevoite să se orienteze într-un labirint virtual tridimensional. Apoi, în următoarele 90 de minute, câţiva dintre participanţi s-au culcat, iar ceilalţi au rămas treji. Toţi au fost întrebaţi în repetate rânduri la ce se gândesc (dacă erau treji) sau ce visează (dacă dormeau). Cercetătorii au descoperit că persoanele care visau despre jocul pe care-l jucaseră au devenit de 10 ori mai eficiente în traversarea labirintului în cadrul probei următoare, pe când în cazul celor ce doar se gândeau la joc în stare de trezie nu s-a înregistrat nicio îmbunătăţire a performanţei.

Unul din autorii studiului, dr. Robert Stickgold, susţine că visele ar putea reprezenta un simptom al efortului depus de creier pe mai multe planuri pentru a rezolva o problemă. „Visele pot reflecta încercările creierului de a descoperi legături între amintiri, pentru a le face mai utile în viitor”, susţine Stickgold.

Coautoarea studiului, dr. Erin Wamsley, trage concluzia că, inconştient, creierul lucrează la aspectele pe care le consideră cele mai importante. „În fiecare zi acumulăm cantităţi imense de informaţii şi de experienţe noi. Se pare că visele noastre stimulează creierul să-şi pună întrebarea «cum pot folosi aceste informaţii pentru a îmbunătăţi viaţa?»”, a declarat Wamsley.

Oamenii de ştiinţă au declarat că rezultatele studiului ar putea fi utile celor ce învaţă, dat fiind că este mai eficient pentru studenţi să parcurgă materia seara, înainte de somn.

Visele ne stimulează creativitatea

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că, pe lângă consolidarea amintirilor, somnul REM joacă un rol esenţial şi în dezvoltarea creativităţii umane.

Într-un studiu efectuat de Jan Born, specialist în neuroştiinţe la Universitatea din Lübeck, participanţilor li s-a cerut să transforme un şir lung de numere într-un nou set de numere, în cadrul unui proces complex ce necesita folosirea mai multor algoritmi. Profesorul concepuse sarcina astfel încât rezultatul final putea fi obţinut mult mai uşor, printr-o „scurtătură” ce putea fi descoperită dacă participanţii identificau legăturile subtile dintre seturile de numere.

Chiar şi în cazul în care voluntarii erau lăsaţi să lucreze câteva ore la problemă, doar 25% la sută dintre aceştia identificau scurtătura. În schimb, atunci când experimentul a fost repetat după ce participanţii dormeau, 59% dintre ei au reuşit să descopere scurtătura. Cercetătorul crede că somnul adânc şi visele reprezintă un pas esenţial spre înţelegere, ce ne permite să reprezentăm mental idei vechi sub forme noi.

O altă cercetare ce arată influenţa viselor asupra creativităţii a fost realizată de Sara Mednick, specialistă în neuroştiinţe la Universitatea din California, San Diego. În cadrul studiului, participanţii aveau de rezolvat un test lingvistic, fiindu-le prezentate 3 cuvinte, sarcina lor fiind de a identifica cuvântul care se potriveşte cu cele 3 (spre exemplu, „transparent”, „spart”, „ochi”, răspunsul corect fiind „sticlă”).

Voluntarilor li s-a cerut să se culce pentru o scurtă perioadă de timp. Cercetătoarea a descoperit că persoanele care intrau în somnul REM, asociat viselor, rezolvau corect cu 40% mai multe întrebări decât înainte să doarmă. În schimb, cei care se odihneau fără să adoarmă şi cei care dormeau fără să intre în faza de somn REM nu au prezentat nicio îmbunătăţire. Mednick susţine că îmbunătăţirea capacităţii creative a subiecţilor se datorează faptului că somnul REM „pregăteşte reţelele asociative” care ne permit să înglobăm informaţii noi, perfecţionând astfel abilitatea de a rezolva probleme.

Visele ne protejează de amintirile dureroase

Pe lângă ajutorul inestimabil pe care visele ni-l aduc în procesul de învăţare, ele oferă un alt avantaj important: ne ajută să trecem peste momentele dureroase din trecut.

Cercetătorii de la Universitatea Berkeley au descoperit că somnul REM, asociat viselor, duce la oprirea mecanismelor din creier responsabile de stres. „Faza de visare a somnului, prin compoziţia sa neurochimică unică, ne oferă o formă de terapie peste noapte, având un efect liniştitor care elimină aspectele extreme ale experienţelor emoţionale din ziua abia încheiată”, a explicat Matthew Walker, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Universitatea Berkeley.

„În timpul somnului REM, amintirile sunt reactivate, puse în perspectivă şi integrate, dar totul are loc într-o stare în care neurochimicalele responsabile cu stresul sunt dezactivate”, a adăugat Els van der Helm, doctorand în psihologie la UC Berkeley.

„Ştim că în timpul somnului REM are loc o scădere semnificativă a nivelului de norepinefrină, o substanţă chimică din creier asociată stresului. Reprocesarea experienţelor emoţionale din trecut în acest mediu sigur, lipsit de stres, face ca atunci când ne trezim a doua zi să trăim aceste experienţe emoţionale la o intensitate mai scăzută, ceea ce ne dă mai multă putere şi ne permite să ne simţim mai bine”, a explicat dr. Walker.

Coşmarurile, esenţiale pentru supravieţuire

Chiar şi experienţele neplăcute pe care le trăim în vise ne aduc beneficii, consideră oamenii de ştiinţă. Deoarece visarea este programată biologic în creierul uman, cercetătorii sunt siguri că şi strămoşii oamenilor aveau parte de aceste imagini nocturne. Mai mult decât atât, unii oameni de ştiinţă susţin că visele, mai ales cele neplăcute, au jucat un rol important în supravieţuirea lor.

Antii Revonsuo, un specialist în ştiinţe cognitive de la Universitatea din Turku, Finlanda, consideră că strămoşii noştri au rezistat în mediul extrem de periculos în care trăiau mulţumită coşmarurilor, care le permiteau să se „antreneze” pentru a le confrunta.

„Coşmarurile conţin evenimente ameninţătoare, forţându-ne să confruntăm aceste experienţe simulate, astfel că atunci când întâlnim în viaţa reală situaţii ameninţătoare să fim mai pregătiţi să supravieţuim”, explică Revonsuo. „Visele neplăcute şi coşmarurile sunt bune pentru că ne forţează să fim pregătiţi pentru evenimente similare ce au loc în viaţa reală. Fără coşmaruri, este posibil ca oamenii să nu fi existat astăzi pe Terra”, afirmă cercetătorul.

Ce putem face pentru a nu uita visele atunci când ne trezim?

Stilul modern de viaţă face ca mulţi dintre noi să nu ţină mintele visele de peste noapte. Doctorul Robert Stickgold, specialist în psihiatrie în cadrul Harvard Medical School, afirmă că unul dintre motive este faptul că majoritatea ne trezim dimineaţa cu ajutorul unei alarme de ceas. „Studiile arată că orice fel de stimul senzorial recepţionat atunci când ne trezim tinde să şteargă amintirile despre vise. Zgomotul făcut de alarmă şi mişcarea pe care o facem pentru a o opri reprezintă stimuli senzoriali semnificativi şi de aceea uităm visele”, spune Stickgold.

Mai multe despre acest subiect pe:descopera.ro

 

 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

 

 

ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., cu sediul în mun. Iaşi, şos. Aleea Nicolina, nr, 82, jud. Iaşi, tel: 0232/243864; fax: 0232/212231, e-mail: iasi@insolventa.ro, prin asociat coordonator Mititelu Corneliu, în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. Com-Beton S.A. Iaşi, cu sediul social în mun. Iaşi, B-dul Chimiei nr. 14, jud. Iaşi, C.U.I. RO5551582, nr. de înregistrare la O.R.C. J22/189/1994, numită potrivit Încheierii nr. 349/2017 din data de 15 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Iaşi, Secţia II Civilă - Faliment, în dosarul nr. 8380/99/2014, anunţă în data de 27.09.2019, ora 12.00, scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare, la sediul lichidatorului judiciar din mun, Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, a următoarelor active: Nr. activ - Denumire şi descriere active - Valoare de pornire la licitaţie* (lei, fără T.V.A.) Activ 3 - PROPRIETATEA IMOBILIARĂ FUNCIARĂ amplasată în extravilan com. Vîrfu Cîmpului, jud. Botoşani, compusă din: - teren arabil neproductiv (cu destinaţie Staţie sortare pentru balastieră), în suprafaţă de 5.000 mp, cu număr cadastral 39, C.F. 9/N (nr. cds. nou 39 al C.F. 50595/com. Vîrfu Cîmpului). Imobilul se află în zona periferică a comunei, ocupată preponderent de terenuri virane şi agricole, amplasamentul nu dispune de utilităţi, iar accesul la proprietate se face pe drum pietruit. Imobilul a fost dobândit conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2939/07.10.2004 de B.N.P. Elena Roman. - 325.000,00 lei Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data 26.09.2019, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi. Licitaţia se va organiza în contul S.C. MINERAL COM S.R.L. care a adjudecat activul 3 în cadrul licitaţiei publice din data de 17.07.2019, ora 12.00 la preţul de 325.000,00 lei. S.C. MINERAL COM S.R.L. va putea să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie. Bunurile se vând libere de sarcini. Componenţa şi descrierea activelor scoase la vânzare, precum şi condiţiile de participare (inclusiv condiţia prezentării dovezii de depunere a garanţiei de participare în valoare de 10% din valoarea de pornire a licitaţiei), sunt cuprinse în caietele de sarcini, care se pot procura de la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi, în fiecare zi de luni până vineri, orele 09.00–16.00, până pe data de 26.09.2019, ora 12.00, în baza unei cereri prealabile (24 de ore). Relaţii suplimentare se pot obţine la: tel. 0232/243864, 0755132473, 0758049904, fax: 0232/212231 email: secretariat@insolventa.ro Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.

 

Un copil din Statele Unite s-a nascut in ziua de 11 septembrie, la ora 9.11 si a cantarit 9,11 livre
15/09/2019 18:26

 Christina Brown a venit pe lume la Spitalul Metodist LeBonheur din Germantown, Tennessee. "Ea este noua viata intre dezastru si distrugere", a spus mama ei, Cametrione Moore-Brown. Comemorari ...

Află care sunt probleme de sănătate pe care le ascunde oboseala cronică
15/09/2019 16:52

 Printre posibilele afectiuni pe care le poate ascunde oboseala cronică pe termen lung se numără hipotiroidismul, anemia, insuficienta cardiacă, diabetul zaharat, dar si tulburările de somn. Hipotiro ...

Vârsta la care bei prima dată alcool poate determina riscul de cancer
15/09/2019 15:20

 În timp ce legătura dintre alcool si cancer nu este clar stabilită de studii, o nouă teorie spune că băutura poate influenta estrogenul circulant si receptorii de estrogen din tesutul sanului. ...

The New York Times: Incendiul de la Catedrala Notre-Dame a generat particule TOXICE / Ce spun experţii
15/09/2019 13:21

 Particulele de plumb provin de la acoperişul catedralei şi, conform testelor, s-au răspandit in numeroase zone din Paris, intrand probabil chiar şi in sistemele de ventilaţie. Conform NYT, autorită ...

6 alimente care îţi omoară inteligenţa pe care vrei să le eviţi
15/09/2019 12:50

 1. Dulciurile Zaharul si dulciurile nu sunt doar inamicii taliei, ci si ai functionarii creierului. Consumul de zahar pe termen lung poate crea probleme neurologice si, totodata, interfereaza cu memoria. ...

Dieta cu lămâie şi muşeţel. Regimul de slăbit rapid care te pregăteşte pentru vară
15/09/2019 10:49

Daca doresti o dieta permisiva, flexibila si sa reduci nivelul stresului din viata ta, atunci dieta cu lamaie si musetel este ideala pentru tine! Dieta cu lamaie si musetel presupune sa bei pana la patru can ...

Ce să bei înainte de culcare ca să arzi calorii... întreaga noapte
14/09/2019 20:30

 Un studiu efectuat de Universitatea de Stat din Washington in iulie 2015 a arătat că vinul te poate ajuta să slăbesti, conform news.wsu.edu. Cum este posibil acest lucru? Ei bine, un compus care se af ...

Condimentul care te scapă de insomnie
14/09/2019 19:42

  Persoanele care sufera de insomnie stiu cat de teribila poate fi aceasta afectiune. Ea afecteaza nu numai persoana suferinda, ci pe toti oamenii din jurul sau. Nucsoara este unul dintre cele mai efici ...

Tipuri de miscare si cu ce te ajuta fiecare
14/09/2019 18:56

Asa ca, daca tot vrei sa faci sport, alege tipul de miscare cu cele mai multe efecte pozitive pentru tine. Studiile recente au aratat ca, pentru a ne proteja de efectele imbatranirii, cele mai bune tipuri de m ...

Cât de des este nevoie să ne spălăm părul? Trucuri pe care nu le ştiai
14/09/2019 18:14

Părul, atunci cand există, este minunat să fie ingrijit, curat, pieptănat. Majoritatea oamenilor au tendinţa de a spăla părul extrem de des, tocmai din dorinţa de a-l face să arate bine. Însă, e ...