Erotismul filmului românesc

Filmul românesc (după, dar şi înainte de '89) a dezămăgit, a impresionat, a declanşat controverse, a răspuns la unele întrebări sau a ridicat noi semne de întrebare – a fost şi este încă un spectacol timid care se străduieşte. Şi nu a rămas neapărat în mintea oamenilor pentru scenele sexuale...poate pe nedrept. Filmul românesc a produs un fel de erotism pitoresc pentru spaţiul carpato-dunărean.

Sex pasional, pasiune între lesbiene, nud timid sau vulgar, ejaculare precoce, senzualitate proiectată în pelicule româneşti.  

Primele imagini erotice

În 1895 fraţii Lumiere au transfomat realitatea în magie, inventand imaginile în mişcare, după care francezul Eugene Pirou a pus în practică noua tehnică revoluţionară. Dar nu te gândi că el a alergat repede să suprindă oameni muncind sau trenuri – Eugene Pirou a marcat începutul cinematografiei prin gesturile feminine specifice unui moment remarcabil: 7 minute cu o femeie dezbrăcându-se.

Şi greu a fost doar începutul, anii ce au urmat femeile şi bărbaţii s-au dezbrăcat de amorul artei cinematografice.

Erotismul românesc – începuturi

Totul a început cu politică şi cu un viol: în 1957, în filmul “Râpa dracului” un chiabur violează o ţărancă. În România asuprită a lui Gheorghiu Dej, orice practică sexuală era blamată. Astfel se explică şi faptul că atât chiaburii cât şi legionarii erau proiectaţi prin imaginile unor personaje dezgustătoare: bărboşii obsedaţi sexual a căror privire rămânea încremenită în decolteuri îndrăzneţe.

Însă, prima tentativă de aproape nud se materializează abia în 1962, când apar pentru prima oară femei în costume de baie şi portjartier în filmul “Celebrul 702”, un film despre degradarea americanilor.

Cineaştii români îşi doreau prezentarea sexualităţii "fără perdea" în filmele româneşti invocând modelul cinematografiei cehoslovace şi poloneze. De fapt, ei nu îşi doreau neapărat nuditate, cât îşi doreau exprimarea curată şi corectă a iubirii dintre un bărbat şi o femeie. Sergiu Nicolaescu îşi vroia să proiecteze o astfel de scenă în celebrul său film despre Mihai Viteazul. Dorinţă fără şanse de izbândă în faţa autorităţilor autohtone.

Abia în 1969 apar primele imagini nud ale unor femei filmate din spate pentru câteva secunde. Filmul care s-a bucurat de faima unei astfel de inovaţii a fost „Răutăciosul adolescent", unde una dintre cele mai frumoase actriţe ale cinematografiei româneşti, Irina Petrescu a fost suprinsă complet goală.

Cristian Tudor Popescu ne aminteşte de o ciudată şi puternică scenă erotică uitată fără milă de către spectatori: În filmul “Puterea şi adevărul”, tovarăşul prim Stoian (interpretat de Mircea Albulescu) dansează cu Ana (Irina Gărdescu), mireasa unui subaltern pe linie de partid pe melodia Zaraza, dans finalizat printr-un sărut aprins. Impactul a fost cu atât mai mare cu cât tovarăşul prim îl simboliza pe Gheorghiu Dej, iar erotismul a stârnit în primul rând teamă.

Cu paşi mărunţi, revoluţia sexualităţii a continuat: regizorul Timotei Ursu a dezbrăcat-o de complexe pe actriţa Anda Onesa în filmul “Septembrie”, la doar 17 ani.

Prima scenă de striptease a fost interpretată de Tora Vasilescu în filmul “Cine mă strigă?”. De fapt, tânăra condamnată pentru depravare ajunge acasă unde se dezbracă de o pufoaică, flanelă, lăsându-şi pe ea doar un furou sexy – criticii vremii i-au dat acestei scene numele "striptease".

Cea mai erotică secvenţă de la începutul filmului românesc a fost declarată scena în care o femeie îşi dă chiloţii jos, după care urmează cadru pe intrarea într-o mină de aur foarte asemănătoare cu un imens vagin roşu. Puterea unui astfel de act erotic este transmisă în imaginile filmului “Iacob”, al lui Mircea Daneliuc. Tot Daneliuc este regizorul care conturează un viol bătrânicios în filmul “Glissando” (1984), cele două personaje implicate fiind Ştefan Iordache şi Tora Vasilescu.

Responsabili cu interpretarea unor scene erotice sunt şi Oana Sîrbu şi Ştefan Bănică jr „Liceenii rock'n'roll" (1992), Rodica Popescu Bitănescu în „Harababura" (1990), Cezara Dafinescu în „Şobolanii roşii" (1991), Magda Catone în „Dragoste şi apă caldă" (1992), Tora Vasilescu în „Cel mai iubit dintre pământeni" (1993), Oana Pellea în „Vulpe-Vânător" (1993 - după un scenariu de Herta Müller), Maia Morgenstern în „Patul lui Procust" (2001).

Timidă, dar foarte sexuală a fost şi Anca Ţurcaşiu în “Miss Litoral”, cu pieptul dezgolit. Şi lista poate continua cu una dintre cele mai fierbinţi scene ale filmului românesc: Loredana Groza iese udă din mare, bluza mulându-se perfect pe sânii ei. Nu are cum să nu vă amintiţi de “A doua cădere a Constantinopolului”.

Un prezent fără inhibiţii

În 2003, regizorul Andrei Blaier a produs prima scenă de sex între două femei (protagoniste: Eugenia Şerban şi Irina Movilă) în filmul “Dulcea saună a morţii”.

Filmul “Poker”, a lui Sergiu Nicolaescu ne-a dezvăluit-o pe Jojo goală şi fără inhibiţii, interpretând rolul unei foste dame de companie şi amantei lui Horaţiu Mălăele.

Tot Sergiu Nicolaescu impresionează cu scena în care Ileana Lazariuc apare goală în rolul Zaradei din filmul “Supravieţuitorul”.

Erotism românesc inedit puteţi descoperi şi în "Legături bolnăvicioase" (2006), o ecranizare a romanului semnat de Cecilia Ştefănescu, "California Dreamin” (2007)", unde Maria Dinulescu reinventează termenul sexualitate sau "Marţi după Crăciun" (2010), unde Raluca (Maria Popistaşu) este amanta personajului lui Mimi Brănescu, căsătorit şi cu un copil.

 

 

http://www.one.ro