Existenta vechiului oras Mahendraparvata sub jungla cambodgiana a fost confirmata

Existenta vechiului oras Mahendraparvata, odinioara una dintre capitalele imperiului Khmer, oras mentionat in numeroase izvoare istorice, a fost in sfarsit confirmata de arheologi, folosind instrumente de ultima generatie, sub jungla cambodgiana.
 

 Imperiul Khmer a controlat Asia de Sud-Est intre secolele IX si XV. Despre acest oras se credea ca a fost inghitit de jungla si ca se afla pe un munte, nu departe de celebrul complex de temple Angkor Wat, informeaza luni Live Science.

Acum, datorita unei harti incredibil de detaliate, cercetatorii pot confirma ca ruinele acoperite de vegetatie de pe muntele Phnom Kulen sunt ramasitele acestui maret oras vechi de 1000 de ani. Localnicii urca de sute de ani pe muntele Phnom Kulen pentru a duce ofrande si traditia populara cambodgiana identifica acest munte cu locul unde se afla orasul Mahendraparvata, iar oamenii de stiinta au confirmat aceasta locatie.

"Mereu am banuit ca orasul Mahendraparvata, despre care se vorbeste in inscriptii, se afla intr-adevar undeva pe aici, in acesti munti", sustine coautorul acestui studiu, Damian Evans, cercetator la Scoala Franceza a Orientului Indepartat (EFEO) din Paris. "Acum putem spune cu certitudine ca acesta este locul".

In cadrul unei colaborari intre EFEO, fundatia Departamentul pentru Arheologie si pentru Dezvoltare din Marea Britanie si autoritatea guvernamentala cambodgiana APSARA, responsabila de protectia si conservarea regiunii Angkor, cercetatori si arheologi au combinat rezultate ale scanarilor aeriene lidar cu observatii la sol si sapaturi arheologice pentru a identifica acest oras si pentru a afla ce a dus la abandonarea sa.

Tehnologia lidar (practic un "sonar" cu laser) genereaza harti aeriene ale unei zone cu ajutorul unui avion care proiecteaza raze laser spre pamant si apoi masoara cat de multa lumina este reflectata inapoi. Analizand datele obtinute astfel, oamenii de stiinta pot detecta prezenta ruinelor la sol, chiar daca sunt acoperite de vegetatie deasa.

Datele obtinute prin tehnologia lidar in 2012 si 2015 au fost combinate cu observatii realizate de la sol si cu sapaturi arheologice.

Una dintre cele mai remarcabile revelatii ale arheologilor a fost ca orasul era perfect aliniat intr-o grila uriasa ce se intinde pe zeci de kilometri patrati. "Cineva a elaborat cu atentie planul acestui oras de pe munte. Nu este ceva la care ne-am fi asteptat avand in vedere perioada in care a fost construit", a sustinut Evans.

Mahendraparvata dateaza de la sfarsitul secolului VIII, inceputul secolului IX - cu secole mai devreme decat primele exemple de sistematizare urbana din regiunea Angkor. In acea perioada, dezvoltarea urbana era de obicei "organica", fara un prea mare control sau planificare centrala.

Mai mult decat atat, locuitorii acestui oras beneficiau de un complicat sistem de gestionare a apei. "In loc sa construiasca acest rezervor din zidarie, asa cum s-a intamplat cu faimoasele rezervoare din Angkor, ei au incercat sa-l sape direct in patul natural de roca", conform lui Evans. Vechii khmeri au sapat un imens bazin in patul de roca insa l-au lasat neterminat din motive necunoscute.

Dimensiunile nemaivazute ale acestui ambitios proiect si caracteristicile sale stabilesc "un fel de prototip pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii si gestionare a apei ce vor deveni tipice pentru imperiul Khmer si in special pentru complexul Angkor", mai sustine Evans.

Surprinzator, nu a fost descoperita nicio dovada ca aceasta imensa "cisterna" era conectata la un sistem de irigatii. Aceasta poate insemna doua lucruri: fie orasul a fost lasat neterminat pana cand locuitorii sai au putut sa-si asigure necesarul de apa pentru agricultura, fie lipsa irigatiilor este unul dintre motivele pentru care orasul nu a fost terminat.

Mahendraparvata "nu este localizat intr-un loc prea avantajos pentru agricultura orezului", ceea ce poate explica de ce acest oras nu a ramas capitala imperiului pentru prea mult timp. In acea perioada, orezul era cultura agricola dominanta in regiunea Angkor. Orasul, din care regele Jayavarman al II-lea s-a declarat "regele regilor khmeri", a fost capitala imperiului in perioada scurta cuprinsa intre sfarsitul secolului VIII si inceputul secolului XIX, conform inscriptiilor gasite de arheologi.

"Acum, pentru ca avem o imagine completa a intregii regiuni Angkor si o harta finalizata a locurilor, putem incepe sa realizam modele ale cresterii populatiei si de dezvoltare in timp", a mai sustinut Evans.

Descoperirile legate de orasul Mahendraparvata sunt detaliate in ultimul numar al revistei Antiquity. ziare.com