Expresii ciudate si originile lor

Cati dintre noi au stat vreodata sa se intrebe de unde vin toate aceste expresii pe care le ultilizam cu totii in vorbirea curenta? Fie ca vrei sa captezi atentia interlocutorului prin folosirea unor expresii originale sau pur si simplu vrei sa iti faci discursul mai animat, folosirea expresiilor este inevitabila.
 

 A spune despre cineva ca isi da arama pe fata este sinonim cu a-si dezvalui adevaratul caracter. Expresia isi are originea in Evul Mediu unde falsificatorii de monede le faceau din arama si le acopereau apoi cu un strat de aur sau de argint. Cu timpul insa, din cauza uzurii, stratul de poleiala disparea si ramanea arama.

Exista, bineinteles si expresii cu origini la fel de vechi folosite si in alte tari nu doar in viata de zi cu zi, ci si de majoritatea celor care intra intr-un cazinou, de pilda. Un astfel de exemplu este expresia (a fi) lasat balta care provine de la vechiul joc francez Lourche (din secolul al XVI-lea), similar jocului de table, ale carui reguli s-au pierdut, din nefericire.

Cand cineva nu ofera nici un raspuns intr-o situatie data, intrebam daca nu cumva i-a mancat pisica limba. De fapt expresia are radacini cat se poate de reale, intrucat in vremea asirienilor, dusmanilor capturati le era taiata limba si oferita drept hrana pisicilor regelui.

A freca menta este o expresie ce defineste sustragerea de la munca, dar in Grecia Antica frecatul mentei era de fapt o... meserie. Era o practica binecunoscuta vremii ca mesele pe care boierii serveau bucatele sa fie frecate cu menta pentru un miros placut.

Obiceiul intrat in spatiul nostru odata cu venirea grecilor in regiunea balcanica s-a raspandit in familiile instarite ale romanilor din epoca aceea. Si pentru ca majoritatea slujitorilor preferau aceasta practica in locul sarcinilor mai grele din gospodarie, expresia incepe usor-usor sa isi modifice sensul intr-unul negativ.

A spala putina este sinonima cu "a pleca in graba". Aparent nefiind nicio legatura intre putina (vas in care se pastreaza branza peste iarna) si sensul expresiei, se pare ca este vorba despre o exprimare care s-a transmis stalcit peste generatii. Dar daca este sa folosim cuvantul de origine slava putn (care inseamna "drum"), cel care a stat la baza expresiei, atunci aceasta capata mai mult sens.

Daca cineva are de trecut printr-o situatie dificila, spunem ca este o piatra de incercare. In realitate, piatra de incercare este folosita de bijutieri pentru a testa veridicitatea unei bijuterii din aur si tipul metalului pretios. Peste urma lasata de frecarea bijuteriei pe piatra neagra, de o duritate mare, mesterul toarna apa tare iar culoarea rezultata poate determina felul si caratele aurului. Daca, insa, dara dispare, metalul nu este aur.

In cele din urma, a nu avea nici in clin, nici in maneca cu cineva, inseamna a nu avea nimic in comun cu persoana respectiva. Daca este sa ne luam dupa sensul actual, clinul si maneca sunt termeni folositi in croitorie pentru a desemna o bucata de material utilizata pentru a largi un obiect de imbracaminte (clinul), respectiv parte a imbracamintii care acopera bratul (maneca) . Insa sensul expresiei isi are originea in Transilvania, unde in maneca insemna "la deal", iar in clin - "la vale", asadar cand carul si carutasul stateau pe loc, nu erau nici in clin, nici in maneca.ziare.com