O Noua Viata

Corpul uman este constituit dintr-un miliard de milioane de celule provenind din multiplicarea celulei initiale, rezultat al contopirii garnetilor. ,

 

Fecundatia

 

Relatia sexuala presupune si posibilitatea unei sarcini, ca urmare a fecundarii ovulului.

Acesta a fost eliberat de ovarul viitoarei mame in momentul ovulatiei. Prin partea dilatata a trompei uterine, el este antrenat spre interiorul trompei. Aici are loc intalnirea cu spermiile care au fost depuse in fata colului uterin in timpul raportului sexual si care au strabatut uterul si o parte a trompei uterine. in jurul ovulului ajung mai multe zeci de spermii, dintre care una va reusi, daca sunt intrunite toate conditiile necesare, sa-i strabata membrana si sa patrunda in interior. Imediat, la suprafata ovulului au loc mai multe reactii, astfel incat sa fie imposibila patrunderea altor spermii in ovul.

Contopirea garnetilor - feminin si masculin - reprezinta fecun­darea, proces in urma caruia rezulta zigotul, care are dimensiunile unui varf de ac si se gaseste in treimea superioara a trompei uterine. Acesta se va divide in 2 celule identice, apoi in 4, in 8, in 16 etc. Timp de 6 zile, el va trai pe baza rezervelor existente in citoplasma ovulului, fara a avea schimburi de substante cu corpul matern, in acest timp incepe sa se dezvolte si "calatoreste' pana la locul unde se va fixa, la nivelul uterului. Mai tarziu, dupa nidatie, sangele mamei va aduce substante necesare noului organism, in primele trei zile dupa fecundare, zigotul este condus spre uter de cilii minusculi si de secretia lichida din trompa, in a patra zi el intra in uter si-si continua dezvoltarea, pentru ca, in a 6-a zi, cand este format din 100 de celule, sa se fixeze definitiv.

 

Sarcina

 

Din momentul fecundarii incepe viata unui nou organism. Pentru o perioada de noua luni de zile, aceasta se va desfasura in corpul matern.

Se arata anterior ca, in a 6-a zi de viata, formatiunea ce a rezultat din diviziunea zigotului, numita blastocit, se fixeaza definitiv in uter. Celulele din partea lui inferioara se vor fixa de uter, iar cele din partea sa superioara vor constitui embrionul propriu-zis.

Organismul mamei va produce, incepand cu ziua 13-14 de la fecundare, o formatiune care va "separa' fatul de mama, "legandu-l' in acelasi timp de aceasta, formatiune numita placenta. Orice orga­nism viu are nevoie pentru a trai si a se dezvolta de cantitati sufi­ciente de nutrimente si oxigen. El trebuie, de asemenea, sa elimine toate substantele nefolositoare rezultate la nivel celular.

Fiecare organ al fatului primeste sange oxigenat printr-o artera si elimina sangele incarcat cu dioxid de carbon printr-o vena. Dar, arterele si venele fatului nu pornesc direct din vasele sangvine ale mamei. Sangele mamei, care este adus prin artere la uter, trece prin miile de vilozitati ale placentei si se intoarce apoi prin vene. In tim­pul acestui schimb, placenta va lua ceea ce este necesar dezvoltarii fatului si va elimina ceea ce nu este folositor. Deci, placenta este un fel de filtru care asigura schimburile de substante intre mama si fat.

 

Placenta este legata de fat prin cordonul ombilical, in care se gasesc trei vase de sange: doua artere si o vena. Cordonul ombilical se individualizeaza in cursul celei de-a treia saptamani de dezvoltare ; el se fixeaza cu o parte in zona centrala a placentei, iar cu cealalta parte pe corpul fatului, in zona ombilicului.

Fatul se dezvolta in uter in interiorul unui sac, vezicula amniotica; aceasta se formeaza tot din masa superioara de celule ale blastocitului. in aceasta cavitate, pornind din saptamana a doua de dez­voltare, incepe sa se acumuleze lichid amniotic. Treptat, pana la 6-7 luni, cantitatea de lichid creste, iar vezicula amniotica se extinde. Dupa 7 luni, cantitatea de lichid amniotic scade, astfel ca la nastere este de aproximativ un litru.

Lichidul amniotic, asemanator, in ceea ce priveste compozitia, apei de mare, are rol protector fata de socurile mecanice si de unii germeni, si asigura hidratarea fatului, aducandu-i cantitatea necesara de apa si saruri minerale, in timpul nasterii, lichidul amniotic con­tinua sa protejeze fatul impotriva infectiilor si contractiilor uterine, favorizand nasterea.

In timpul dezvoltarii intrauterine, la sfarsitul lunii a patra, fatul masoara 12 cm si se misca; la 5 luni, fatul masoara cam 20 cm lungime, bataile inimii lui se aud si prin ecografie i se poate deter­mina sexul; la 7 luni, fatul masoara 35 cm lungime si are pozitia definitiva, cu capul in jos spre colul uterin; la 8 luni, fatul masoara 40 cm lungime si cantareste 2 kg, iar pielea lui incepe sa devina neteda, deoarece sub ea se acumuleaza grasimi, deci fatul este pregatit pentru nastere

 

Nasterea. Nou-nascutul

 

Nasterea este ansamblul proceselor care permit fatului sa iasa din uterul matern. Pentru ca nasterea sa decurga bine, trebuie ca uterul sa se contracte ritmic, aceste contractii fiind bine suportate de fat. Daca contractiile sunt anarhice, fatul sufera de lipsa de oxigen si bataile inimii sale au un alt ritm decat cel normal.

in momentul in care crestetul capului copilului apare la nivelul vulvei datorita contractiilor uterului si efortului mamei, doctorul urmareste si ajuta eliberarea capului, umerilor, trunchiului si mem­brelor.

Acest proces complex presupune: ruperea membranelor veziculei amniotice, de obicei sub presiunea lichidului amniotic; dilatarea colu­lui uterin, acesta este inchis la inceputul nasterii si va fi de 10 cm diametru la sfarsitul ei; coborarea capului in vagin; iesirea corpului in totalitate.

Imediat dupa nastere, copilului i se taie cordonul ombilical. Placenta se va detasa de uter si va fi expulzata tot prin vagin.

Toate aceste etape ale nasterii pot avea loc datorita contractiilor musculaturii uterine declansate sub actiunea hormonilor hipofizari. Contractiile uterului, cu scopul impingerii fatului spre colul uterin, au o durata de aproximativ un minut si se succeda la un interval de 3-4 minute. Din cauza ca aceste contractii sunt dureroase, nasterea este cunoscuta ca un fenomen dureros, in prezent sunt diverse metode - medicale, ca anestezia locala; fizice, ca exercitiile fizice -, care pregatesc si asigura nasterea fara durere.

 

Cezariana este operatia chirurgicala care permite extragerea fatului din corpul mamei atunci cand aceasta nu poate naste normal. Aceasta operatie se face la femeile care au avut o boala osoasa in tim­pul copilariei si au bazinul prea stramt, la cele al caror col uterin nu se poate dilata sau la cele la care contractiile uterine nu sunt suficient de puternice.

Nou-nascutul, la cateva minute dupa nastere, este capabil, daca este tinut vertical de maini, sa realizeze miscarile mersului sau sa stranga in mana obiecte pe care i le dam. Acestea sunt teste cu aju­torul carora se apreciaza starea de sanatate a nou-nascutului, alaturi de aprecierea generala a corpului sau.

Copilul prematur este copilul nascut inainte de termenul normal de 9 luni: la 8 luni - cand situatia nu este prea grava; la 7 luni - cand este dificila, sau la 6 luni - cand copilul este aproape imposibil de sal­vat. Nasterea prematura este datorata unor conditii specifice corpului mamei: uterul care are contractii prea timpurii sau colul uterin care se deschide etc.

Nasterea prematura pune probleme in ceea ce priveste adaptarea progresiva a organelor copilului la functiile pe care le va indeplini. Copiii prematuri sunt tinuti in incubatoare, la adapost de frig sau de germeni infectiosi, cu oxigen suficient, astfel incat sa se poata dezvolta si sa atinga 2,5 kg greutate.

 Raspunsuri la posibile Intrebari ?

 

1. Cate spermii sunt nece­sare pentru ca fecundarea sa fie posibila?

Se considera ca fecundarea poate sa se produca daca ovulul va fi inconjurat de aproximativ 100 000 de spermii, desi o singura spermie va reusi sa patrunda in ovul. Pe de alta parte, se consi­dera ca sunt necesare cel putin 10 milioane de spermii/mm³ de sperma tinand cont de numarul mare de spermii care isi pierd via­bilitatea in vagin, in uter sau de-a lungul trompelor uterine.

2. Care este solutia pentru ca fecundatia sa fie asigu­rata, chiar daca in testicule­le barbatului nu se produc spermii in numar cores­punzator?

Solutia este fecundatia "in vitro', metoda de fecundare artificiala, la care se recurge si in unele cazuri de sterilitate. Fecundatia se produce in afara corpului feminin, in laborator, fiind prelevati garneti atat de la femeie, cat si de la barbat. Doua zile mai tarziu, zigo­tul rezultat seplaseaza la nivelul uterului.

3. Care sunt primele semne ale unei sarcini? ; . . Primele semne ale unei sarcini sunt: absenta men-struatiei, cresterea si intarirea sanilor, stari de greata si de voma, oboseala, ameteli etc.

4. Cum putem avea certi­tudinea unei sarcini?

Sarcina poate fi confirmata printr-o simpla testare. Aceasta poate fi facuta acasa, folosind un test de sarcina cumparat din far­macii, sau poate fi facuta la o clinica medicala ori la un cabinet de planificare familiala.

5. Cum se interpreteaza rezultatul pozitiv al unui test de sarcina?

Din momentul implantarii zigotului in uter, hormonii zigotului trec in circulatia sangvina a mamei si se elimina prin urina acesteia. Datorita acestor hormoni, testul de sarcina va avea o reactie pozitiva, vizibila sub forma unei pete de culoare. Din cauza faptului ca testul poate sa nu fie foarte sensibil in conditiile unei cantitati reduse de hormoni, se recomanda dozarea cantitativa a aces­tora prin analiza sangelui mamei, rezultat mult mai exact.

6. Ce este o sarcina extrauterina?

Sarcina extrauterina este aceea in care zigotul se implanteaza in trompa uterina si nu in uter. Daca sarcina nu se intrerupe spontan din cauza localizarii sale si continua sa se dezvolte, va fi nece­sara o interventie chirurgi­cala, inainte ca trompa uterina sa se rupa.

7. Ce dimensiuni au pla­centa si cordonul ombili­cal?

In momentul nasterii, pla­centa are o greutate de circa 500 g si un diametru de 15-16 cm, iar cordonul ombilical cam 50 cm lungime si 1-2 cm diametru.

8. Se pot descoperi in tim­pul vietii intrauterine diferitele anomalii pe care le are fatul?

Amniocenteza transabdominala este o metoda sigura de depistare a unor boli grave pe care le are fatul. Se extrage lichid amniotic in a 14-a - 16-a saptamana de sarcina si se analizeaza compozitia lui chimica, precum si celulele pe care le contine.

9. Care sunt semnele care anunta nasterea?

Nasterea este anuntata printr-o serie de semne: dureri in regiunea lombara si in partea inferioara a abdomenului, coborarea uterului, aparitia contrac­tiilor uterine dureroase la intervale egale etc.

10. Ce se intampla cu pla­centa dupa nastere?

Dupa nastere, placenta mai ramane 15-20 de minute in interiorul uterului, dupa care este expulzata datorita contractiilor uterine. Placenta este folosita ca materie prima in industria farmaceutica pentru obtinerea unor produse hormonale.

11. Ce este forcepsul?

Forcepsul este un instru­ment medical, care poate fi folosit, la nevoie, in timpul nasterii. El este metalic si prezinta doua parti, ca doua linguri, cu ajutorul carora se prinde capul copilului in timpul nasterii, pentru a-l extrage.

12. Ce este incompatibili­tatea fat-mama?

in cazul copiilor anumitor cupluri, mama - Rh negativ si tatal - Rh pozitiv, survin accidente. Daca fatul are aceeasi grupa cu cea a tatalui, in corpul mamei se formeaza substante care lupta impotriva copilului (incompatibilitate fat-mama). Aceste substante traversea­za placenta si distrug, ince­tul cu incetul, globulele rosii ale fatului. Fatul poate sa moara de anemie inainte de nastere, sau poate sa se nasca foarte bolnav.

13.Ce este lauzia?

Lauzia este perioada de 6-8 saptamani dupa nastere, in care organismul mamei isi recapata starea de dinainte de sarcina: uterul isi redobandeste pozitia, iar organele genitale isi reiau functiile, permitand o noua fecundatie.

14. Care sunt avantajele alaptarii naturale?

Alaptarea naturala este superioara oricarei forme de alimentatie, deoarece laptele uman este perfect adaptat necesitatilor nutritionale si posibilitatilor de digestie si metabolism ale sugarului.