Pandemia a accelerat rata divorțurilor

Ponderea divorțurilor datorate violenței fizice a crescut ușor în pandemie, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Dacă în primii ani după Revoluție aveam un divorț la 6 căsătorii, în anul 2019 am avut un divorț la 4 căsătorii iar în pandemie aveam un divorț la 3,5 căsătorii încheiate. Deși numărul divorțurilor a scăzut anul trecut ca urmare a lockdown-ului instituit de autorități, în două județe rata divorțialității (numărul de divorțuri la mia de locuitori) a crescut: Ialomița și Galați. În 2020 au divorțat aproape 23.000 de cupluri. La oraș, frecvența divorțurilor a fost de 1,8 ori mai mare decât în mediul rural. Vezi în text care au fost principalele motive de divorț în anul pandemiei și cum s-au schimbat aceste motive față de acum 200-300 de ani.

Înainte vreme, divorțul se numea ”carte de despărțanie”. Motivele pentru care un cuplu divorța în urmă cu 200-300 de ani nu erau foarte diferite față de azi. Violența fizică se numea ”traiul rău”. Adulterul era și el pricină de jalbă, adică de introducere a cererii de divorț. La fel și alcoolismul bărbatului. Sau risipirea zestrei din cauza patimilor soțului (băutură, jocuri de noroc sau altele). De asemenea, abandonul familial era și el pricină de halbă, deși femeia și băsbatul erau tratați în acest caz diferențiat. Soţia trebuie să-şi aştepte bărbatul timp de cinci ani. Dacă în această perioadă, soţul nu i-a trimis nici bani, nici scrisoare, ea poate înainta cerere de despărţire. Spre deosebire de soţie, soţul poate cere separarea după o perioadă de timp mult mai redusă, un an sau doi de absenţă a soției.

Motiv de jalbă de divorț era și soacra (fie soacra mare, fie soacra mică), bigamia (la 15 cazuri de bărbați bigami se întâlnea unul de femeie bigamă) sau diversele boli căpătate în timp de unul din soți (lepră, epilepsie sau altele)

Diverse alte motive pot fi invocate pentru a cere despărţirea. Pe la 1876, 28 de cereri prezintă aproape fiecare o altă cauză de separare: amestecarea de sânge (4), călugărirea unuia dintre soţi (9), hoţia bărbatului (4), căsătoria silită (2), diferenţe sociale (3), la a patra căsătorie (1), nepotrivirea de vârstă (2), căsătorie prin rapt (1), sodomie (2).

În medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă în rândul bărbaţilor din grupa de vârstă 40-44 ani (19,3% dintre divorţuri) şi în cazul femeilor din grupa de vârstă 30-34 ani (18,5% dintre divorţuri)

 

Numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,3 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă
Începând cu vârsta de 50 de ani numărul bărbaţilor care au divorţat a fost semnificativ mai mare decât cel al femeilor
Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 43,6 ani pentru bărbaţi şi de 40,0 ani pentru femei
Secvenţa de viaţă maritală durează, în medie, 9,6 ani pentru bărbaţi, respectiv 9,2 ani pentru femei, arată datele INS
Pe judeţe, vârsta medie la divorţ a înregistrat cele mai ridicate valori pentru bărbaţi în judeţele Galaţi (45,5 ani) şi Caraş-Severin (45,6 ani) şi pentru femei în judeţul Galaţi (41,7 ani). Cea mai mică valoare a vârstei medii la divorţ s-a înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare pentru bărbaţi (41,8 ani) şi în judeţul Gorj (37,8 ani) pentru femei.