Scurte considerații asupra modificărilor aduse contractului individual de muncă

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003-Codul muncii pentru care guvernul României și-a asumat răspunderea în fața parlamentului, are un număr de 92 de modificări ale unor articole și un număr de 29 de abrogări a unor alineate sau articole.

Cele mai importante modificări survin al Titlul VIII - Contractele colective de muncă, unde din 12 articole mai ramân în vigoare 2 articole, dintre care unul este modificat. Urmând ca prevederile referitoare la contractele colective de muncă să fie cuprinse într-o lege specială.

De altfel încă din modificarea primului articol al Codului muncii observăm că nu se mai face o distincție între raporturile individuale și colective de muncă, modificarea referindu-se la domeniul raporturilor de muncă și la modul în care se efectuează controlul aplicării regelmentărilor din acest domeniu, precum și jurisdicția muncii.

O altă modificare mult discutată se referă la contractul individual de muncă, legiuitorul a dorit să elimine excepția prevăzută în alin.2 de neîncheiere în formă scrisă a contractului individual de muncă. Întrucât contractul individual de muncă reprezintă cea mai concludentă dovadă a ceea ce au convenit părțile, documentul pe baza căruia se poate verifica în ce măsură și-a îndeplinit obligațiile oricare din părți, ce drepturi poate revendica și ce răspunderi are, chiar și în cadrul soluționării unor litigii, încheierea lui este în interesul ambelor părți atât ale angajatorului, cât și al angajatului, forma scrisă a contractului individual de muncă devenind obligatorie pentru ca acesta să fie valabil(ad validitatem).

De asemenea s-a instituit obligativitatea înmânării angajatului a unui exemplar din contractul individual de muncă înaintea începerii activității, pentru ca angajatul să aibă un mijloc de probă, în eventualitatea unui conflict de muncă, precum și certitudinea angajării sale. Contractul individual de muncă este un contract sinalagmatic (părțile se obligă reciproc una față de cealaltă, salariatul, angajatul să presteze o muncă, iar patronul, angajatorul să plătească această muncă), iar potrivit Codului civil ca acest act să servească ca mijloc de probă, trebuie să fie redactat trebuie să fie redactat în atâtea exemplare câte părți sunt și să rezulte acest lucru din act.

În ceea ce privește informarea persoanei selectate în vederea anagajării sau a salariatului s-a introdus obligativitatea informării asupra criteriilor de evaluare a activității profesionale la nivelul angajatorului și asupra prevederilor din fișa postului cu specificarea atribuțiunilor, pentru o mai bună protecție a salariatului.

S-a majorat amenda contravențională în cazul primirii la muncă a până la 5 persoane fără încheierea contractului individual de muncă (de la 10000-20000lei pentru fiecare persoană identificată, în loc de 3000-4000lei cât era prevăzut în Legea 53/2003), iar dacă se primesc la muncă mai mult de 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, acest lucru să constituie infracțiune sancționându-se cu închisoarea de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală.

Toate aceste modificări aduse încheierii contractului individual de muncă sunt pentru a combate fenomenul muncii nedeclarate, muncii fără încheierea formelor legale sau ”muncii la negru” care reprezintă o preocupare inclusiv a Comisiei Europene. Munca nedeclarată este definită de Comisia Europeană ca orice activitate remunerată, care este legală în ceea ce privește natura ei, dar nu este declarată autorităților publice.

Sursa: http://www.consult-avocat.ro/