A murit Iisus cu adevărat pe cruce?
Dimensiune font:
Ideea că Iisus nu a murit răstignit pe cruce, ci a fost îngropat de viu, aflându-se într-un fel de transă în urma unor substanţe cu efect narcotic ce i-au fost administrate, ar fi fost considerată în secolul al XII-lea o adevărată erezie. Recent însă, această ipoteză a început să fie din nou vehiculată şi luată în calcul în dezlegarea misterului răstignirii lui Iisus, prin analizarea unor lucrări ale scriitorilor medievali, care au furnizat indicii ce au dus la naşterea acestei idei.
O poveste cu cavaleri şi fecioare
O cheie la enigma reînvierii poate fi considerată o scriere a francezului Chretien de Troies, datând din secolul al XII-lea şi care istoriseşte povestea unei femei foarte frumoase care se hotărăşte să scape de o căsnicie aranjată şi să fugă în lume cu un cavaler tânăr şi chipeş. Motivele sunt lesne de înţeles, însă modul în care a procedat femeia a fost considerat destul de bizar. În loc să fugă pur şi simplu - acest lucru i-ar fi afectat imaginea - tânăra a decis să simuleze moartea şi apoi să fugă în secret cu iubitul. Ea a băut o licoare, un fel de narcotic, iar la trei zile după ce a fost înmormântată a „reînviat”. S-a considerat că unele părţi din povestea lui Chretien sunt şocant de familiare. Elementele întâlnite amintesc nu numai de Romeo şi Julieta - licoarea, mormântul şi trezirea - dar şi de crucificare. Femeia, la fel ca Iisus sau Julieta, bea licoarea care o face să pară moartă. La fel ca şi Iisus, a fost îngropată într-un mormânt nou şi a înviat la trei zile după. Chiar şi numele eroinei, Fenice - mai bine zis franţuzescul de la pasărea phoenix - aduce aminte de Iisus, deoarece phoenix a fost considerată în Evul Mediu un simbol al lui Hristos şi al reînvierii. S-a presupus că, prin povestea sa, Chretien a vrut de fapt să facă aluzie la una din credinţele ce stau la baza creştinătăţii - reînvierea. O asemenea ipoteză era total nepotrivită pentru secolul al XII-lea, perioadă în care nu se puteau pune sub semnul îndoielii principiile creştinătăţii, ţinând cont de puterea bisericii în stat. Chretien a scris totuşi pentru curtea de la Champagne, cunoscută pentru traducerile remarcabile din Biblie şi rigurozitatea principiilor religioase şi, de aceea, se pare că el a considerat povestirea sa un bun paravan pentru lansarea unei noi ipoteze legate de reînvierea lui Iisus.
Teofil BANU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau