Ce se face de sfinții Constantin și Elena. Cu ce este bine să stropești prin casă

 

 Ce se face de Sfinții Constantin și Elena, în fiecare an, pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una dintre cele mai importante din an. Credincioșii respectă tradițiile și obiceiurile, iar cei care poartă numele sfinților își sărbătoresc onomastica. Mai mult, există o rugăciune și un acatist pe care este bine să îl spui în această zi sfântă.

Ce se face de sfinții Constantin și Elena, potrivit tradițiilor și obiceiurilor

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este pomenită în fiecare an, pe 21 mai. Se știe că este cea mai mare sărbătoare creștină a bisericii ortodoxe din această lună. Astfel că, pentru cei care nu știu, în această zi credincioșii trebuie să respecte câteva tradiții și obiceiuri, păstrate din cele mai vechi timpuri. 

Cine sărbătorește ziua numelui, de Constantin și Elena

În această zi, mai mulți români își aniversează onomastica. Peste 86.000 de femei poartă numele de Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa. Peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana. La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin, aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica, urmat de Costel și Costică. 

Povestea Sfinților Constantin și Elena

„Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților.

De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.  

Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați”, potrivit doxologia.ro.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

• Sfinții Constantin și Elena este sărbătoarea păsărilor de pădure
• Această sărbătoare mai este numită Constantinul Puilor sau Constantinul Graur.
• În această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare
• Oamenii nu lucrează la câmp pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
• în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei.
• podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
• ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului
• pentru a alunga duhurile rele și necurate, femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă;
• pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Superstiții de Constantin și Elena

Pentru a alunga duhurile rele , oamenii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Cine au fost Constantin și Elena

Constantin cel Mare s-a născut in orasul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A rămas cunoscut în istorie datorită măsurilor pe care le-a luat în favoarea bisericii şi a preoţilor în timpul domniei sale.

Acesta este venerat ca sfânt în Bisericile Ortodoxe, în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, odată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene). Biserica Romano-Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena la 18 august. 

„În timpul domniei sale, Constantin cel Mare a luat hotărârea de a restaura Byzantionul (Constantinopol) și de a face din el capitala imperiului. Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid. La fel ca și Roma, orașul e construit pe 7 coline și împărțit în 14 districte administrative.

În perimetrul ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastră), Constantin a construit palatul imperial. Hipodromul a fost mărit la o capacitate de 50.000 de locuri. Constantin a început și construcția a două mari biserici, Hagia Sophia (Sfânta Înțelepciune) și Hagia Eirene (Sfânta Pace). La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficială a Constantinopolului ca noua capitală a Imperiului Roman. Festivitățile au durat 40 de zile și s-au desfășurat pe hipodrom.

Monedele bătute în acel an anunțau lumii evenimentul. Sursa wikipedia.org Despre mama lui Constantin, împărăteasa Elena, se spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi. Aceasta a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri”, scrie doxologia.

Rugăciunea pe care să o rostiți de Sfinții Constantin și Elena

„Sfinților Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noștri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi şi ne ajutați.

Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetați a ne ajuta nouă, neputincioșilor, ci mijlociți la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toți să ne întărească în credința, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”, aceasta este cea mai puternică rugăciune către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, potrivit doxologia.ro

Acatist- Condac

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toţi vrăjmaşii i-ai biruit, acum şi nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!