Cine a fost Sfanta Varvara, sarbatorita pe 4 decembrie. Obiceiurile din aceasta zi

Sfanta Varvara sau Barbara este sarbatorita in fiecare an pe data de 4 decembrie. Ea este cunoscuta ca fiind patroana spirituala a minerilor.

Totodata, Sfanta Varvara este considerata si patroana geologilor, a arhitectilor si a prizonierilor, precum si a tuturor celor care lucreaza cu explozibil, deoarece viata sa vorbeste despre un fulger care l-a ucis pe tatal ei.

Cine a fost Sfanta Varvara
Ea a trait in timpul imparatului Maximian (284-305), la Heliopolis, fiind fiica unui om foarte bogat, pe nume Dioscorus, care era inchinator la idoli. Datorita frumusetii ei neobisnuite, ea a fost ferecata de tatal ei intr-un turn. In captivitate, ea s-a convertit la crestinism. Ca urmare a convertirii, tanara dispune ca salii de baie din turn sa i se adauge o a treia fereastra, semn al venerarii.

Aici, in captivitate, Varvara le-a povestit pazitoarelor ei adevarul despre zei.
"Zeii pe care ii cinsteste tatal meu sunt facuti de maini omenesti. Pe cei de aur si de argint i-au facut zlatarul (argintarul) si pe cei de piatra i-a facut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei facuti au putut zidi aceasta luminata inaltime cereasca si o frumusete ca aceasta pamanteasca, neputand ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mainile?".

Dupa ce tatal sau a aflat ca Varvara s-a convertit la crestinism, isi condamna fiica. Insa, ea reuseste sa scape si sa se ascunda in interiorul unei stanci. Tradata de un pastor, Varvara va fi intemnitata, batuta cu nuiele si arsa de faclii.

Insusi tatal ei ii va pune capat zilelor, prin decapitare. De aceea, Dioscorus este ucis de un traznet.

Datorita rugilor Varvarei pentru toti cei care pomenesc patimile lui Iisus si propriul ei martiriu, ea a fost considerata in Evul Mediu una din cei Paisprezece Sfinti Ajutatori.

La sfarsitul secolului al XV-lea calugarul flamand Jan de Wackerzeele a imbogatit legenda Barbarei cu o sumedenie de descrieri a miracolelor infaptuite de sfanta. La finele Evului Mediu, Barbara devenise importanta ca patroana a muribunzilor.

Obiceiuri in aceasta zi
Se spune ca Sfanta Mucenita Varvara ii apara pe copii de pojar. Nu intamplator aceasta zi mai este numita si Cea de-a doua zi a Bubatului.

Se spune ca cine munceste, spala, toarce sau mananca fasole in aceasta zi risca sa fie umplut de bube sau chiar sa ii moara copiii. Crestinii respecta cu sfintenie aceasta sarbatoare, mai ales femeile de la tara, care nu muncesc in aceasta zi pentru a avea copii sanatosi.

Unul dintre obiceiurile din aceasta zi este de a se aseza pe pervazurile geamurilor farfurii umplute cu boabe de grau inmuiate in apa sau crengute de cires, care vor inflori pana in ajunul Craciunului. Daca "graul Sfintei Varvara" creste repede, se zicea ca va fi un an bun pentru recolte, iar daca una dintre crengute infloreste, este semn ca fetele nemaritate se vor logodi.

In folclorul bulgar, Sfanta Varvara mai este cunoscuta si ca sora Sfantului Sava, care este cinstit a doua zi, pe 5 decembrie si a Sfantului Nicolae, sarbatorit pe 6 decembrie.

Sfintii Varvara si Sava pregatesc asadar ziua fratelui lor, Sfantul Nicolae. Un proverb bulgar spune ca Sfanta Varvara gateste mancare, Sfantul Sava coace paine, iar Sfantul Nicolae ii serveste pe oameni cu bunatati.