Descoperă zece fenomene bizare din România

Mai multe elemente bizare din România, parte din ele unice în Europa sau în lume zac nedescoperite. Vă prezentăm zece dintre acestea.

1. Safirul dintre dealuri – Laguna albastră de la Aghireș

Exploatarea de caolin de la Aghireș a străpuns stratul impermeabil de argilă şi a înţepat pânză de apă freatică sau un izvor subteran. Apă a năvălit şi a inundat toată carieră. Lacul astfel format este supranumit Laguna Albastră, datorită culorii apei încărcate cu praf de argilă, scrie regasestearmonia.ro.

Ciudat este faptul că apa lacului împrumută culoarea cerului. Este gri în zilele mohorâte şi albastră în cele senine, că sufletul omului.

2. Micul Canion al României: printre turnuri şi piramide, în hăurile de la Râpă Roşie

Fratele mai mic al Marelui Canion Colorado se află la aproximativ 3 kilometri de oraşul românesc Sebeş, din judeţul Albă. Se numeşte Râpă Roşie şi se întinde pe o suprafaţă de circa 25 de hectare. Chiar dacă dimensiunile nu se compară cu cele ale faimosului canion de peste Ocean, rezervaţia continuă să atragă sute de curioşi.

Râpă Roşie este o rezervaţie geologică ai cărei pereţi ating înălţimi de până la 100 de metri. Turiştii sunt atraşi în primul rând de formele deosebite săpate de ape în lutul colinei.

3. Focul viu

Focul Viu este localizat în judeţul Buzău, pe Valea Slănicului, într-un deal din apropierea satului Terca, comună Lopătari. Şi reprezintă, de fapt, un fenomen firesc, ce are la baza emanaţiile de gaze naturale din scoarţă terestră, care, sub acţiunea razelor solare, se transformă într-un foc cu trimiteri infernale. Flăcările sale pot ajunge la jumătate de metru şi chiar un metru înălţime. Considerat monument natural, este înscris în baza de date a ariilor protejate din lume.

4. Balta vrăjitoarelor

Baltă Vrăjitoarelor se află undeva prin Pădurea Boldu-Creţească. Nu are căsuţa poştală, însă poate fi vizitată cu uşurinţă, mai ales de bucureşteni, întrucât se află la ieşirea din Capitală, spre Ştefăneşti. Balta fermecată măsoară doar câţiva metri în diametru şi mai puţin de doi metri în adâncime.

Dimensiunile nu le împiedică, însă, pe vrăjitoare să se adune acolo în momente cheie ale anului. În preajma nopţilor de Sfântul Gheorghe, Sânziene sau Sfântul Andrei, se spune că se deschid porţile spre alte tărâmuri. Atunci se încarcă vrăjitoarele cu puteri magice, care sunt transmise din generaţie în generaţie.

După cutremurul devastator din ’77, susţin unii presupuşi martori, în Baltă Vrăjitoarelor ar fi fost descărcate basculante cu moloz pentru a fi astupată. Nu numai că nu s-a astupat, dar rămăşiţele aruncate acolo au şi dispărut după câteva săptămâni.

5. Peştera cu Oase din Valea Minisului – locul unde a poposit cel mai „vechi” om din Europa 

În sistemul carstic al Văii Minisului, în apropiere de Anina, judeţul Caraş Severin, se află o peştera al cărei nume a făcut înconjurul lumii în urmă cu aproape un deceniu. Peştera cu Oase este locul unde au fost găsite cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi, au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate.

6. Rana din trupul muntelui: Groapă Ruginoasa, un fenomen unic în Europa

Situată la est de Pasul Vârtop, în Munţii Bătrână, Groapa Ruginoasa, o imensă ravenă în formă de amfiteatru, lată de circa 600 de metri şi adâncă de 100. Fenomenul este unul aparte şi oferă o privelişte de neuitat.

În urmă cu doar 80 de ani, locul nu era marcat decât printr-o mică văiugă. Aflată la o altitudine de peste 1.300 de metri, Groapa Ruginoasa s-a format din cauza eroziunii solului într-un timp foarte scurt. Procesul de eroziune a scos la suprafaţă straturi de coartite. Culoarea roşie-violacee transformă zona într-una deosebită, de la depărtare semănând cu o rana deschisă în trupul muntelui. Aspectul sau fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic.

7. Picturile rupestre din peştera Coliboaia din Bihor

Speologii români au găsit în Peştera Coliboaia din Bihor desene care s-au dovedit a fi cele mai vechi din Europa Centrală, datând de acum aproape 35.000 de ani. Desenele, reprezentând animale din acele vremuri, bizoni, rinoceri, capete de urs, au fost bine păstrate datorită condiţiilor bune de umiditate din zona peşterii unde au fost găsite. Momentan, peştera este închisă, specialiştii urmând să continue cercetările. În plus, accesul în zona picturilor rupestre este extreme de dificil.

8. Cel mai vechi papirus întreg din Europa, returnat României de Rusia după 52 de ani

Singurul papirus din România, descoperit în urmă cu peste 50 de ani, este scris în greacă veche şi este unic, fiind singurul papirus întreg din Europa care datează din secolul IV i.H..

Acesta a fost descoperit la Mangalia în 1959 şi a fost trimis, în acelaşi an, în Rusia, pentru restaurare şi conservare. Ulterior, însă, nu s-a mai ştiut nimic despre el.

În vara anului 2011, acesta a fost predat reprezentanţilor Muzeului de Arheologie „Callatis”.

9. Pădurea Hoia-Baciu şi turismul paranormal

Pădurea Baciu, aflată la 5 kilometri de oraşul Cluj, a cunoscut celebritatea în 1968, când Emil Barnea a publicat o fotografie a unui posibil OZN ajuns în zona.

Aici există o zona magnetică de 300 de metri, unde muşchii de pe copaci nu arată nordul, aşa cum ar fi normal, iar ciupercile, obişnuite pentru această pădure, nu cresc niciodată. Aici ar fi fost văzute broaşte roşii de dimensiuni foarte mari.

Au fost semnalate şi cazuri stranii, în care în acest loc a plouat torenţial, dar fix doar pe suprafaţă de 300 de metri.

Şi tot aici apar aşa numiţii ”îngeri păzitori”, entităţi care pot fi surprinse doar cu ajutorul aparatului de fotografiat şi care nu sunt vizibile ochiului uman.

Potrivit relatărilor din presă, în zona se petrec mai multe lucruri greu de explicat. Pe lângă apariţia misterioasă a OZN-urilor, fenomene ciudate întâmplate în noaptea de Sânziene şi dispariţii de persoane, precum în Triunghiul Bermudelor.

10. La Zăplaz, porţi către altă dimensiune

Urcând de la Refugiul Spirlea pe traseul La Lanţuri, din Piatră Craiului, găseşti spărturile în stanca şi nu te poţi opri să nu te întrebi “cum a fost posibil?”

Aceste înălţimi, au fost cândva fund de mare. Iar mărturie stau grămezile de cochilii pietrificate, pe care dacă sunteţi căutători cu ochi atent, le puteţi zări la tot pasul.

 

Sursa: dcnews.ro