Fenomenul OZN si starile alterate ale constiintei

Fenomenul OZN si starile alterate ale constiintei

 

Comunitatea ufologilor traditionali este predispusa la interpretari mecaniciste, tip "suruburi si piulite" ale fenomenului OZN. Or, mai mult ca sigur, o nava interstelara de acest tip n-are cum sa vina la noi prin Cosmos. Ufologul Anthony Bragalia crede ca pentru o astfel de calatorie va fi necesara probabil o componenta interdimensionala, o transformare a tesaturii realitatii, o torsionare a continuului spatiu-timp. El evoca in acest sens opiniile mai multor personalitati, dintre care citam mai jos cateva.

Jenny Randles. Renumit ufolog britanic, a numit "factorul Oz" o stare care implica perceptii senzoriale si spatiale alterate in timpul unor intalniri apropiate OZN. Martorii spuneau adesea ca au perceput "o realitate diferita" si o aparenta iesire din timp. De pilda, un militar prezent la faimoasa aterizare OZN din padurea Rendlesham, langa baza aeriana Bentwaters, in 1980, vorbea de o senzatie "de pe o alta lume". El spunea ca a intrat intr-un soi de vid, in care nu mai exista decat el si acel fenomen. Obiectele si umbrele erau distorsionate si timpul parca si-a incetinit scurgerea. OZN-ul isi schimba infatisarea si culoarea. Umbra martorului nu se misca sincronizat cu corpul sau. Multe alte rapoarte ale unor intalniri apropiate relateaza despre efecte asemanatoare. Randles presupune ca toate acestea dovedesc faptul ca "nepamantenii" ne contacteaza mai degraba pe calea constiintei noastre decat prin tehnologii sofisticate. Ea este convinsa chiar ca, in anumite situatii, impresiile subiective ale martorului sunt suficient de puternice pentru a manipula realitatea "obiectiva". De pilda o persoana prinsa in mijlocul acestui "factor Oz" ar putea fotografia un OZN pe care altii nu-l vad. Intalnirea cu un nepamantean ar implica un joc reciproc, mental si fizic totodata. La fel trebuie interpretate conversatiile mentale sau telepatice cu vizitatorii. Aluzii la o astfel de stranie interactiune intalnim si la alti cercetatori, intre care la John Keel si Jacques Vallée.

Timothy Leary (1920-1996). A fost un important psiholog si scriitor american, un timp profesor la Universitatea Harvard, apoi propagandist al starilor psihedelice produse de droguri. Dar Leary era fascinat si de calatoriile spatiale si de contactele cu extraterestrii. Convingerea sa era ca "ne vom intoarce cu totii la stelele din care am venit". In cartea sa din 1993 "The Game of Life" el a dezvoltat ideea ca acest tel poate fi implinit doar prin stapanirea calatoriilor interdimensionale si prin manipularea timpului. Intr-o discutie particulara, el i-a declarat lui Anthony Bragalia ca "pentru a plia spatiul mai intai trebuie sa ne pliem propriile minti", adaugand ca nu suntem inca pregatiti sa intram intr-o lume in care se impletesc fizicul si parafizicul. Pentru a merge intr-un loc in care sunt manipulate spatiul, timpul si structura materiei trebuie mai intai sa ne schimbam mintile noastre.

Terence McKenna (1946-2000). Etnolog si etnobotanist, absolvent al universitatii Berkley, s-a specializat in studiul plantelor psihoactive si psihedelice. Ca filosof al stiintei el a devenit cunoscut prin mai multe carti de mare popularitate. McKenna era foarte convins in posibilitatea de a accesa realitatea nepamanteana prin "schimbarea" perceptiei noastre privind realitatea. El spunea ca prin consumul unei ciuperci psihedelice, continand psilocybin, "poti vedea entitatile". El mai continua: "Intalnesti fapturi care pot fi descrise ca niste spiridusi mecanici, capabili sa se metamorfozeze. Sunt locuitori ai altor planete, ale altor dimensiuni: E un univers hiperdimensional, intesat cu inteligente". E "un spatiu complex plin de suprafete curbe, perfect finisate, de masini maleabile supuse transformarilor geometrice si de ganduri care se condenseaza ca obiecte vizibile". "E o lume dificil de descris, inclusiv datorita limitelor limbajului". El adauga ca "Viitorul nostru este aproape le fel de inimaginabil pe cat sunt de inimaginabile aceste fiinte ale viitorului. Singura modalitate in care vom putea parasi planeta noastra este prin transformarea constiintelor noastre", adaugand ca pentru aceasta va trebui sa schimbam din temelii modul in care percepem spatiul si timpul.

Dr. John Lilly (1915-2001). A fost un deschizator de drumuri in psihanaliza, comunicare inter-specii (de pilda om-delfin), in efectele izolarii totale, ca si in utilizarea LSD, a altor tehnici psihedelice si de meditatie, toate pentru studierea dinamicii mintii si a unor stari superioare de constiinta. Se stie mai putin despre faptul ca Lilly a incercat sa extinda "comunicarea intre specii" si starile alterate de constiinta si pentru a contacta extraterestri. Cu multi ani in urma, el a condus chiar o cercetare care pleca de la ipoteza ca putem percepe momentele sosirii unor nepamanteni pe Terra prin faptul ca modificarea de catre ei a "tesaturii realitatii" poate produce efecte si asupra "realitatii" noastre.

Ufologul Anthony Bragalia evoca in articolul sau si alte opinii care converg catre ideea ca pentru o calatorie interstelara va fi necesara o transformare a constiintelor noastre.

John Mack (1929-2004). Profesor de psihiatrie la Harvard Medical School si laureat al premiului Pulitzer, a fost interesat si de aspectele transformationale ale intalnirilor cu nepamantenii. Se pare ca in iarna 1969-'70, pe cand efectua o cercetare sub indrumarea psihiatrului britanic Dr. R.D. Laing, el a devenit interesat de utilizarea LSD in acest scop. Tot atunci ar fi inceput si colaborarea sa cu Dr. Stanislav Grof.

Bragalia a fost de fata la o intalnire, la Boston, la sfarsitul anilor optzeci, intre John Mack si un numar de "sceptici", privind realitatea contactelor cu extraterestri. Profesorul insista in mod special asupra faptului ca maniera in care noi abordam realitatea nu mai este valabila daca aceasta realitate nu este a noastra. Vizitatorii nepamanteni sunt atat de diferiti de noi in capabilitatile lor dimensionale si mentale incat ei pot chiar curba tesatura spatiului si timpului. Nu putem intra in contact cu aceste entitati decat plasandu-ne in stari modificate ale constiintei. Altfel spus, pentru a ajunge la stele, nu trebuie sa ne extindem doar capacitatile tehnologice ci si pe cele ale mintii noastre.

Stanislav Grof este renumit pentru studiile sale in psihologia transpersonala utilizand starile alterate ale constiintei, atinse intre altele prin tehnicile de respiratie cunoscute azi sub numele de "respiratie holotropica". In discutiile pe care le-a avut la Harvard cu John Mack, privind fenomenul OZN, Grof critica abordarile conventionale, dihotomice, conform carora OZN-urile sunt "fie evenimente materiale reale, implicand nave extraterestre si vizitatori dintr-o alta regiune a universului fizic, fie halucinatii ale unei persoane psihotice". Grof adauga ca descoperirile fizicii teoretice si experimentale "au schimbat intr-un mod dramatic intelegerea noastra asupra universului fizic si relatia dintre constiinta si materie"; totusi, noi avem inca limitari in a gandi lumea vizitatorilor nostri, limitari impuse de modelul depasit al realitatii de care ne folosim. Grof afirma chiar ca: "OZN-urile vin prin gaura din psihicul meu, deschisa de experienta transformationala".

Bragalia aminteste si de ocultistul Aleister Crowley (1875-1947) pe care o ancheta din 2002 il aseaza printre cei mai influenti 100 de britanici din toate timpurile. Inca din 1918 el a luat initiativa contactarii si capturarii imaginii extraterestrilor, invocand in mod repetat o entitate nepamanteana pe care o numea "Lam". Imaginea acestuia, din acele timpuri, seamana izbitor cu extraterestrii infatisati azi. Ambii au capul mare, lipsit de par, ochi alungiti, gura ca o taietura, doar o urma de nas, urechi invizibile si trupuri firave.

Crowley a fost asociat si cu Jack Parsons (1914-1952), inginer genial, cofondator al firmelor Jet Propulsion Laboratory si Aerojet, cel despre care Wernher von Braun declara ca a fost "adevaratul parinte al zborului spatial". Crowley si Parsons au consumat impreuna peyote, mescalina si hasis, pentru "a contempla cosmosul" intr-o maniera mai larga decat doar prin rachete. Cei doi au fost si in aceeasi loja, numita California Ordo Templi Orientis, care-si propunea sa sparga limitele impuse de spatiul tridimensional. Ei credeau ca elaborand o combinatie de ritual, vointa si stari alterate ale mintii ar putea crea un "portal" prin care influentele "extra-cosmice" sa intre in lumea pe care o cunoastem. Crowley a murit in 1947, anul in care s-a deschis "portalul" fenomenului modern OZN, anul in care, asa cum cred multi, extraterestrii au cazut pe Pamant.

Ca o concluzie, Bragalia se arata convins ca OZN-urile sunt, in ultima instanta, fizice, dar in acelasi timp si amorfe, luminoase si capabile sa-si schimbe infatisarea. Ele opereaza in dimensiuni diferite si niveluri diferite ale "existentei", utilizand energii si frecvente in parte cunoscute, in parte urmand inca a fi descoperite. Pentru a percepe fenomenul in plenitudinea sa, va trebui sa ne schimbam si sa extindem puterile noastre de perceptie.

Daca vom fi deschisi spre opiniile neortodoxe evocate, apartinand unor psihologi, psihiatri, ecologisti, cercetatori experimentali, care, in buna parte, nu sunt ufologi, vom intelege ca ei ne ofera informatii valoroase privind adevarata natura a fenomenului OZN. Pentru a ajunge la extraterestri avem nevoie de o abordare multidisciplinara si interdisciplinara. Cu alte cuvinte, va trebui sa cucerim nu doar spatiul cosmic extern, ci, in egala masura, si spatiul nostru intern.

 

 

http://www.revistamagazin.ro