Imagini impresionante de la înmormântarea Episcopului greco-catolic Florentin Crihălmeanu. Care este legătura lui cu Iașul

La slujba de înmormântare a Episcopului Greco-Catolic Florentin Crihălmeanu s-au adunat, sâmbătă, mii de clujeni, procesiunea fiind condusă de zeci de preoți.

Unul dintre mesajele de condoleanţe a fost transmis chiar de Papa Francisc: „Am aflat cu durere vestea trecerii la Domnul a Preasfinţiei Sale Florentin Crihălmeanu, episcop eparhial de Cluj-Gherla şi, înălţând rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu, pentru a-i oferi acestui zelos păstor răsplata promisă slujitorilor săi fideli, doresc să-mi manifest apropierea spirituală şi mă unesc la doliul acestei biserici. Exprimându-mi sincere condoleanţe Preafericirii voastre, preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor Eparhiei de Cluj-Gherla, împart din inimă tuturor binecuvântarea apostolică”, se arată în mesajul Papei Francisc, citit la slujba de înmormântare de către unul dintre preoţii participanţi.

„Personalitate carismatică, cu atitudine și privire de om blajin, născut din vechea stirpe a prelaților greco-catolici școliți la academia națională a Blajului, PS Florentin Crihălmeanu va rămâne un simbol și un far călăuzitor al credinței noastre din Ardeal. A intrat în rândurile bisericii persecutate și clandestină, încă din perioada comunistă, fiind urmărit de securitate. Născut la Iași, unde a absolvit și Politehnica, a ajuns inginer la o fabrică din Cluj. A cunoscut neajunsurile totalitarismului și persecuția credincioșilor greco-catolici de către regimul comunist care desființase Biserica Unită cu Roma în fatidicul an 1948. În 1986 a început studiile teologice în particular, având ca îndrumător spiritual pe Părintele Pantelimon Aștilean. A participat cu asiduitate la slujbele clandestine organizate de preoții Bisericii greco-catolice interzise de regim. După revoluția din Decembrie 1989, viitorul episcop a participat activ la viața renăscutei Biserici Române Unite cu Roma, fiind un apropiat al preotului și fost deținut politic Tertulian Langa. În anul 1990 s-a înscris la cursurile serale ale Institutului Teologic Universitar Greco-Catolic „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca. A fost hirotonit preot în data de 9 septembrie 1990, în Piața Libertății din Cluj, de către episcopul de Cluj-Gherla, George Guțiu. A devenit un preot de vocație dedicat problemelor comunității. În perioada 1990 – 1994 a studiat la Universitatea Pontificală Urbaniana⁠ din Roma, conferindu-i-se diploma de bacalaureat în Teologie (27 iunie 1992) cu calificativul „Magna cum laude” și, în 16 iunie 1994, licența în Teologie cu calificativul „Summa cum laude”. În 1994 devine profesor la Institutul Teologic Român Unit, Greco-Catolic, „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca, iar apoi a fost numit vicar general al episcopiei unite clujene. La 6 ianuarie 1997 a avut onoarea și bucuria de a fi consacrat episcop de către Papa Ioan Paul al II-lea în Bazilica „Sfântul Petru” din Roma, cu însărcinarea de episcop auxiliar de Cluj-Gherla, până la pensionarea arhiepiscopului ad-personam George Guțiu în anul 2002. La data de 6 august 2002 a avut loc ceremonia de întronizare ca episcop eparhial, în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj, în prezența arhiepiscopului ortodox al Clujului, Bartolomeu Anania care l-a apreciat foarte mult. Preasfinția sa a fost și un cărturar valoros, astfel, în 2005 a primit titlul de doctor în teologie la Universitatea Pontificală „Urbaniana” din Roma, după susținerea tezei „Focul Spiritului Sfânt”. „Nu era un polemist sau un om al contradicțiilor, ci o fire de intelectual rasat, de fin cărturar, care prin smerenie și modestia afișată își arăta adevărata forță a ierarhului care unește în comuniune, cu o viață dedicată întru Hristos. Forța sa era smerenia sa! Viața și-a oferit-o Bisericii Române Unite cu Roma și credincioșilor din Ardeal. Era un patriot, fără să facă paradă de devotamentul față de țară, dar știa să fie ferm în a-și impune punctul de vedere pe linia strămoșilor ardeleni educați la Școala Ardeleană și Mica Romă a Blajului”, a spus primarul Clujului, Emil Boc.