Minunile părintelui Arsenia Boca

Unul din cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștinii ortodcși români este Mânăstirea Prislop. Aici se găsește și locul de odihnă a celui cunoscut sub numele de Arsenie Boca.

Pe 28 noiembrie 1989 Arsenie Boca se stingea din viață. Locul pentru odihna veșnică a părintelui Boca a fost ales Mânăstirea Prislop. Aici, din 1948 și până în 1959, a fost atât preot, cât și stareț. A fost considerat o mare personalitate bisericească și harismatică ortodoxă din România.

Datorită presiunilor făcute de regimul comunist, în 1959 este alungat din locașul de cult. Hăituit, a fost luat în cele din urmă sub ocrotirea Patriarhiului Iusitinian al României.

Până în 1967, când a ieșit la pensie, Arsenie Boca a lucrat în cadrul Atelierelor Patriarhiei Române din București.

După pensionarea din 1968, singura sa ocupație a fost pictura, operele sale regăsindu-se în biserica ortodoxă ”Sfântul Nicolae” din Drăgănescu, din județul Giurgiu.

După moartea acestuia, mii de credincioși au vizitat Mânăstirea Prislop, dar și mormântul părintelui Arsenie Boca. Locașul unde este înmormântat a devenit un loc sfânt de pelerinaj pentru creștinii români.

A prevestit Revoluția din ’89
Astfel, unii dintre cei care l-au cunoscut au vorbit despre forța sa vindecătoare sau despre ajutorul divin mijlocit de el. Duhovnicul este considerat de mulţi dintre credincioşi un adevărat sfânt, iar în ultimii ani au apărut multe mărturii despre darurile divine cu care Arsenie Boca ar fi fost înzestrat. Se vorbește astfel despre minunile părintelui, despre puterea vindecătoare a acestuia şi despre modul în care acesta putea vedea în sufletul oamenilor. O serie de cărţi şi studii au fost dedicate minunilor, mărturiilor şi sfaturilor atribuite duhovnicului. De la bolnavi de cancer la orbi şi persoane suferinde de paralizie, „pacienţii” părintelui erau vindecaţi, conform relatărilor, prin puterea credinţei.

„În lucrarea părintelui Arsenie avem şi cazuri de vindecări miraculoase. A vindecat un orb pe care mai întâi l-a spovedit şi l-a împărtăşit şi apoi i-a zis să iasă din biserică. Cei prezenţi au zis să-l ajute fiind orb, dar părintele i-a oprit zicându-le să-l lase să meargă singur. Ajungând la uşă bolnavul a zis: „Măi fraţilor, eu văs”. În acel moment i-a revenit vederea pentru toată viaţa. Un om paralizat la par a fost dus cu căruţa la mănăstire şi părintele i-a zis să coboare din căruţă. El a coborât şi de atunci a mers normal”, notau autorii cărţii „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”, apărută în Colecţia „Ortopraxia”, din 2008, cu binecuvântarea IPS Dr. Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului.

Puterea vindecării, după moarte
Un preot, pe nume David Stoica, de la Mănăstirea Sadinca, relata că şi-a dat seama la Prislop de puterea de vindecare a duhovnicului Arsenie, chiar şi după ce el murise.
„O copilă de patru ani, cu familia, venise la mormântul de la Prislop al părintelui Arsenie. Nu putea merge pe picioruşe. Era paralizată total. Stăteau cu toţii îngenunchiaţi în jurul mormântului cu frunţile lipite de pământ. Se rugau fierbinte, toţi, cu ochii închişi. Şi deodată văd copilaşul cum se ridică dintre ei, în picioare. Stătea aşa, cumva speriată, nevenindu-i să creadă că este adevărat. Pe urmă a început să sară într-un picior de parcă voia să se dezmorţească. Pe urmă a făcut câţiva paşi”, spunea părintele David, în cartea „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.

 Avea darul clarviziunii
Preotul Serafim Bădilă, de la Mănăstirea Căişel, a spus că Arsenie Boca a avut darul clarviziunii.

„La una dintre primele întâlniri ale mele cu părintele Arsenie, dânsul mi-a zis păcatele în faţă, dar nu m-am supărat, pentru că mi-am dat seama că este un sfânt şi nu zice ca să mă batjocorească. Faţa îi strălucea şi nu te puteai uita la dânsul, aşa îi radia faţa de lumină. Era îndumnezeit. Pentru ce zic eu că avea darul clarviziunii? Am fost învăţător la clasele I – IV 20 de ani. Mi-a spus: tu trebuie să pleci de acolo. Să te duci să faci teologia. La aceasta eu i-am răspuns părintelui cu gândul, pentru că nu îndrăzneam cu vorba. În gândul meu am zis: nu mi-am strâns bani şi trebuie bani să faci o şcoală. Părintele mi-a spus: „Mă, îţi pui problema că n-ai bani? Are mama ta”. Fără să-i spun eu că tatăl meu a fost miner şi a trecut la cele veşnice şi mama mea a avut pensie, deci mă putea întreţine, pentru că fratele meu era căsătorit şi surorile mele erau la mănăstire. Deci mama din pensie mă putea ţine”, spunea preotul, potrivit autorilor cărţii „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.

Mormântul este păzit de două căprioare
O altă relatare publicată de autorii culegerii de mărturii despre printele Arsenie Boca aparţine unei femei ce susţine că a aflat de la măicuţele de la Prislop că locul de veci al fostului stareţ este păzit de căprioare. „La mormânt, măicuţele mi-au zis: „Ce credeţi, noaptea două căprioare vin şi se culcă lângă mormânt şi îl păzesc. Şi când se face dimineaţă şi urcă măicuţele, ele se scoală şi pleacă. Două căprioare, în fiecare noapte, stau la mormânt la părintele”, scriu autorii volumului „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.

A fost prevestită Revoluția
Autorii volumului „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca” anunță mărturii despre faptul că duhovnicul ar fi prevestit evenimentele din decembrie 1989.

„Înainte de a se sfârşi zilele, la părintele a fost o verişoară şi el i-a spus: „Vezi că eu mor şi nu va trece mult timp şi în România va fi vărsare de sânge”. Au trecut numai trei săptămâni şi a început Revoluţia. În toată ţara mulţi tineri şi-au pierdut viaţa”.