OZN-uri si autoritatile din America de Sud

OZN-uri si autoritatile din America de Sud

 

In cartea sa „UFOs: Generals, Pilots and Government Officials Go On the Record”, tradusa si publicata în 2011 si în limba româna, cu titlul „OZN Un mister neelucidat, generali, piloti si oficialitati guvernamentale depun marturie”, jurnalista americana de investigatie Leslie Kean evoca si marturii ilustrând atitudinea fata de fenomenul OZN a oficialitatilor din câteva tari ale Americii de Sud. In decembrie 2001, în cadrul Fortelor Aeriene din Peru, s-a înfiintat OIFAA – un birou de investigare a fenomenelor aeriene anormale. Comandorul Julio Chamorro, fondatorul si primul director al OIFAA, fusese el însusi martor la o aparitie inexplicabila si decizia de a finanta biroul a fost luata deoarece „aceste evenimente anormale se produsesera cu o frecventa destul de mare desupra teritoriului national pentru a crea un pericol”, deci trebuiau luate în serios. La un moment dat, OIFAA a facut apel chiar la ambasada SUA, solicitând asistenta partii americane în activitatea sa, fara a primi însa vreun raspuns.

În 2009, în Uruguay, Fortele Aeriene si-au desecretizat si au facut publice dosarele OZN, unele vechi de decenii. Între acestea, patruzeci de cazuri ramân inexplicabile. Colonelul Ariel Sanchez, care prezideaza organismul militar de studiere a fenomenului, declara: „Fenomenul OZN exista si trebuie sa subliniez ca Fortele Aeriene nu resping, pe baza analizelor noastre stiintifice, o ipoteza extraterestra”.

Comitet pentru fenomene anormale

În Chile, pentru studiul oficial al fenomenului OZN, a fost creat, în 1997, Comitetul pentru Studierea Fenomenelor Aeriene Anormale (CEFAA), organism subordonat departamentului aviatiei civile. CEFAA a fost condusa pâna în 2002 de generalul Ricardo Bermúdez Sanhueza. Generalul a mai fost si director al Facultatii Tehnice de Aeronautica si apoi atasat pentru aviatie în Marea Britanie, ocupând si alte functii importante, revenind la conducerea CEFAA în 2010.

Generalul a inclus în cartea Lesliei Kean un text asupra investigarii fenomenului OZN în Chile, text în care afirma ca „am ajuns la concluzia ca pe cerul planetei se petrecea ceva si noi nu stiam ce anume”. El preciza ca prioritatea activitatii CEFAA este securitatea zborurilor. Dintre cazurile examinate 4 la suta nu au putut fi explicate, în ciuda tuturor mijloacelor folosite. Fenomenele erau periculoase si pentru ca „observarea unui fenomen necunoscut reprezinta în mod cert o importanta sursa de distragere a atentiei, care poate sa afecteze atât echipajul aeronavei cât si personalul din turnul de control”.

CEFAA a acordat de la bun început o mare importanta cooperarii internationale în domeniul fenomenului OZN, având ca obiective: promovarea noilor descoperiri, stimularea universitatilor sa abordeze subiectul, marginalizarea sarlatanilor si pseudoinvestigatorilor, unitatea metodologiilor si standardizarea recomandarilor destinate operatorilor de trafic aerian. Si CEFAA a cerut ambasadei SUA o colaborare a Pentagonului privitor la un mare numar de observatii inexplicabile din zona de coasta a statului. La niciuna dintre solicitari nu s-a primit vreun raspuns. S-au stabilit în schimb relatii de cooperare cu NARCAP, înfiintata în 1999, în SUA, de Dr. Richard Haines, ca o organizatie stiintifica neguvernamentala, nonprofit, pentru examinarea evenimentelor OZN care pericliteaza aviatia.

Câteva cazuri dramatice

Un alt membru remarcabil al CEFAA este capitanul Rodrigo Bravo Garrido, acum de treizeci si cinci ani, ofiter activ în aviatia militara chiliana, care a primit permisiunea sa publice în 2010 si o carte intitulata „Ufologia Aeronautica”, în care sintetizeaza cazurile OZN la care a avut acces. Capitanul este prezent, în cartea Lesliei Kean, cu un text în care expune câteva din cazurile dramatice de întâlnire OZN ale unor avioane civile sau militare din Chile. Una dintre concluziile sale personale este ca „fenomenul OZN este cel mai interesant dintre toate fenomenele care afecteaza planeta noastra, sfidând la modul absolut orice explicatie logica. Deocamdata, s-ar parea ca depaseste capacitatea noastra de întelegere (...dar) afecteaza aviatia din toate tarile lumii si acesta este aspectul de care trebuie sa ne ocupam”.

Probabil cele mai spectaculoase rapoarte OZN din America de Sud vin din Brazilia. În 2008 si 2009 aici a avut loc desecretizarea unui mare numar de documente militare privind întâlniri OZN. Aceasta decizie a guvernului brazilian a fost rezultatul presiunii exercitate, începând din aprilie 2004, prin campania „OZN-urile: Libertatea de informare acum” condusa de Adelmar J. Gevaerd, editorul revistei Brazilian UFO Magazine si seful Comisiei Braziliene a cercetatorilor OZN (CBU).

Leslie Kean include în cartea sa un text scris de „generalul de brigada cu patru stele José Carlos Pereira (retr.), ofiterul brazilian cu cel mai înalt rang care a vorbit vreodata despre OZN-uri”. El a fost seful Comandamentului Apararii Aeriene al Braziliei (COMDABRA) din 1999 pâna în 2001, apoi a devenit comandant al Operatiilor Fortelor Aeriene pâna în 2005, având în subordine 27000 de persoane, între care 13 generali. O parte din text este extras dintr-un interviu dat de generalul Pereira lui A. J. Gevaerd, restul fiind elaborat special pentru aceasta carte.

Un caz la care acest text face referire este cel din noaptea de 19 mai 1986, caz numit si „Noaptea Oficiala OZN din Brazilia”. Colonelul Ozires Silva, presedintele unei companii petroliere braziliene, si pilotul sau, comandorul Alcir Pereira de Silva, zburau cu un avion cu reactie particular Xingu, catre Sao José dos Campos, când „radarele din diferite locuri au indicat douazeci si unu de OZN-uri pe cer între Sao Paulo si Rio de Janeiro. Cei doi au urmarit timp de treizeci de minute unul dintre aceste obiecte, care se deplasa cu mare viteza si parea sa sara dintr-un punct în altul, dar nu au reusit sa tina pasul cu el. Obiectele au fost vazute si de pilotii unor avioane comerciale.

Cele 21 obiecte sferice, având fiecare – conform surselor militare – un diametru estimat de 100 de metri, au fost detectate de radare si reperate de piloti civili, blocând literalmente traficul aerian pe principalele aeroporturi din Brazilia. Toate obiectele au fost detectate, din locatii diferite, de radare lucrând atât de la sol cât si din avioane, deci pe diferite frecvente, fiind observate si vizual. Nu a existat niciun risc de confuzie sau de interpretare gresita. La câteva zile dupa aceste observatii, ministrul aeronauticii din Brazilia, generalul de brigada Octavio Moreiro Lima, a organizat o conferinta de presa, transmisa prin reteaua TV, în care a dezvaluit deschis cele întâmplate, ca si faptul ca, în urmarirea intrusilor, a fost pus în alerta întregul sistem de aparare aeriana. Pentru a intercepta aceste obiecte, „Fortele Aeriene i-au ridicat de la sol pe cei mai experimentati piloti, cu sase aparate de zbor F-5 si F-103”, fara succes. Pilotilor care au participat la actiunile de urmarire, ca si comandantilor lor, li s-a permis sa vorbeasca deschis despre detaliile incidentului.

Aparate inamice sau extraterestre?

Generalul Pereira a apreciat ca „În cursul acestui eveniment, armata nu s-a temut de niciun fel de invazie. Avioane militare înarmate cu rachete au decolat si au ajuns la obiecte în mai putin de doua minute (...) Daca acele obiecte ar fi provenit dintr-o tara inamica, avioanele ar fi fost înfrânte în noaptea aceea. (...) Comunicatiile radio nu s-au întrerupt nicio clipa, iar tara nu a fost expusa niciunei amenintari, de niciun fel. Avioanele au aterizat în siguranta si pilotii s-au întors nevatamati. Misiune îndeplinita!”.

Dar, continua el, „ajungem la cea mai mare dintre întrebari: ce au fost obiectele acelea? Nimeni nu stie. Nu erau avioane straine aflate în atac. Au fost obiecte zburatoare neidentificate”. „Cred ca pâna la 90 la suta din totalul observatiilor nu sunt raportate niciodata (...) Prin urmare, numarul de cazuri care ajung la cunostinta armatei este aproape nesemnificativ”. „Este un pas urias pentru o tara sa recunoasca în mod oficial existenta OZN-urilor, asa cum a facut Franta. Desecretizarea informatiilor nu i-a determinat pe oameni sa intre în panica si nu cred ca ar face-o daca s-ar deschide mai multe dosare (...) Iar daca exista o tara care nu intra niciodata în panica, aceasta este Brazilia. Ba chiar dimpotriva; poate ca vom crea chiar o noua tema de samba pentru sarbatori”.

Pereira militeaza pentru ca tarile dezvoltate social si tehnologic sa înfiinteze agentii guvernamentale care sa se ocupe de problematica OZN. Dar „daca ar fi sa acceptam ca pe Pamânt vine ceva din spatiu, cred ca Natiunile Unite ar trebui sa fie raspunzatoare, în loc sa lase aceasta în sarcina tarilor”.

Vorbind despre explicatiile posibile ale fenomenului, generalul scrie ca „daca avansezi ipoteza ca s-ar putea ca extraterestrii sa fie printre noi si ca s-ar putea sa faca lucruri pe care nu le întelegem, ideea vine în contradictie cu gândirea stiintifica (...) Îmi întemeiez opiniile pe cunostintele pe care le avem la dispozitie astazi, obtinute de stiinta asa cum întelege ea actualmente Universul. Acesta este avertismentul de care trebuie sa se tina seama. Daca ne bazam doar pe cunostintele actuale, sunt obligat sa resping orice posibilitate sa vina cineva din spatiul extraterestru pe Pamânt. (...) Pe de alta parte, nu as afirma niciodata ca nu exista, pe undeva, o civilizatie care sa aiba un avans de un milion de ani fata de noi. Prin urmare, insist cu modestie ca actualele noastre cunostinte sunt, în mod inerent, insuficiente pentru întelegerea tuturor lucrurilor (...) Fenomenul OZN a demonstrat ca mai avem multe de aflat în domeniul fizicii si al altor stiinte”.

Ca argument, Pereira roaga cititorii sa se gândeasca doar la câte descoperiri au fost facute în ultima suta de ani si unde ne vom afla peste alta suta de ani, pentru a întelege ce ar putea însemna un avans de un milion de ani sau mai mult. Investigarea stiintifica a fenomenului OZN, combinata cu alte subiecte din domeniul stiintei si filosofiei, ne-ar putea apropia de raspunsurile la perenele întrebari ramase fara raspuns: „cine suntem, de unde venim si încotro ne îndreptam”.

 

 

http://www.revistamagazin.ro