Sfantul Andrei - Apostolul romanilor. Traditii si obiceiuri

Sfantul Apostol Andrei este sarbatorit in fiecare an in 30 noiembrie. A fost unul dintre apostolii lui Iisus din Nazaret si fratele lui Simon Petru. Ar fi fost mai intai ucenicul lui Ioan Botezatorul, care i-ar fi recomandat sa il urmeze pe Iisus, potrivit Evangheliei dupa Ioan. Romanii au avut, de-a lungul timpului, numeroase traditii asociate cu aceasta sarbatoare, iar unele dintre ele inca se pastreaza in anumite zone ale tarii noastre.

Sfantul Apostol Andrei s-a nascut in Betsaida Galileia, pe tarmul Lacului Ghenizaret. Era fratele lui Simon Petru, amandoi fiind pescari, alaturi de tatal lor, potrivit crestinortodox.ro.

Numele de Andrei este asociat de romani cu lupii, fiind cunoscut si drept "Apostolul Lupilor". Legendele spun ca aceste animale salbatice au fost alaturi de faci la caderea Sarmizegetusei si ca Apostolul Andrei ar fi fost vegheat de capetenia lupilor prin Dobrogea, spre pestera in care s-a adapostit.

Inainte de a deveni ucenicul lui Hristos, Sfantul Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezatorul. Sfantul mai este mentionat in Scriptura la inmultirea painilor si a pestilor si dupa invierea lui Lazar.

Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Cu toate ca romanilor le este cunoscuta povestea cu moartea pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea, dar nu se cunoaste data martirizarii. In anul 357, moastele Sfantului Andrei au fost duse la Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol. Ulterior, au fost mutate in Italia, la catedrala din Amalfi, in timpul Cruciadei a IV-a. In anul 1462, in vremea papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus in Catedrala din Patras, in biserica cu hramul Sfantul Andrei.

Pestera Sfantului Andrei

Pestera in care se spune ca a trait Sfantul Apostol Andrei este la aproximativ 4 kilometri de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta. In pestera respectiva s-a facut o biserica, sfintita de Cherasie Paunescu. unde se afla un pat improvizat, scobit in piatra, unde se spune ca dormea.

Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul Romaniei". Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala, iar din 2012, aceasta zi a devenit zi de sarbatoare legala in care nu se lucreaza.

Traditii si obiceiuri

Noaptea de Sfantul Andrei este un fel de Halloween al romanilor pentru ca, potrivit superstitiilor, este noaptea in care spiritele ies in lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii se pot apara de rele punand usturoi la geamurile casei.

Mai mult, se spune ca oamenii care sunt atacati de lupi in aceasta noapte se transforma in varcolaci.

Romanii pun usturoi si la grajdurile animalelor si le fac copiilor semnul crucii pe maini cu usturoi. In plus, se ung cu usturoi si pragurile casei, usile, geamurile, si toate locurile prin care spiritele rele ar putea patrunde in casa.

Este noaptea in care se considera ca ies si strigoii, fiinte cu suflete pedepsite fie pentru ca au dus o viata nepotriviata, fie oameni ai caror viata a fost curmata prin violenta.

La miezul noptii, fetele nemaritate intorc un ulcior de lut cu gura in jos si pun pe fundul vasului trei carbuni incinsi. Mai apoi, rostesc o incantatie pentru a cuceri inima barbatului cu care vor sa se marite.

Gospodarii obisnuiesc ca de Sfantul Andrei sa puna grau la incoltit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar si cat de prospera va fi casa si familia lui in anul ce vine.

Se spune si ca aceasta noapte magica poate prevesti cum va fi iarna. Daca cerul este senin, iarna va fi blanda, iar, in caz contrat, va fi apriga.