Sfântul Gheorghe, superstiții și tradiții: Ce se face și ce nu se face în această zi

Peste 910.000 de români îşi sărbătoresc, miercuri, onomastica de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Această zi este plină de tradiții, obiceiuri și superstiții.
Sărbătoarea Sfantului Gheorghe anunță începutul verii pastorale, tot așa după cum cea a Sfântului Dumitru (26 octombrie) marchează încheierea ei.
Iată câteva tradiții, obiceiuri și superstiții legate de această sărbătoare:
- Noaptea dintre 22 și 23 considerată de temut.
- Se spune că este bine ca oamenii să stea în casă în această noapte deoarece ies sufletele strigoilo, cei cărora le ies noaptea sufletele și bântuie prin sate, călăresc pe cozi de mătură și aduc probleme.
- Superstiția spune că este bine să se pună ghimpe, mărăcine sau crengi de măceș la ușa grajdului pentru strigoii să se înțepe când vin să ia vitele.
- Holdele trebuie înconjurate de o femeie aflată în perioada menstruației pentru a speria strigoii veniți să distrugă grâul.
- Dacă înainte de Sfântul Gheorghe un om prinde un șarpe, el trebuie să-i taie capul, apoi să îl poarte la pălarie sau basma. Asta îi va permite să vadă strigoii călare pe animale.
- Se spune că, dacă ziua de Sfântul Gheorghe cade în post, tot anul laptele vacilor și oilor va fi de proastă calitate.
- La biserici se împarte liliac, iar în unele regiuni, leuștean, pentru a păstra sănătatea oamenilor și animalelor pe tot timpul anului și pentru a-i feri de rele.
- Se mai spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri și cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi.
- Aceasta zi se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste.
- În ajunul zilei, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.
- În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Daca flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.

- În această zi fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau până în anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, ele credeau că vor fi înzestrate cu toate virtuțile și ca se vor căsători în cel mai scurt timp.
- Superstiția spune că nimeni nu are voie să doarmă în această zi deoarece se credea că acel care încălca interdicția avea să fie somnoros întregul an.
- În ziua de Sfântul Gheorghe încă se mai obișnuiește a se împodobi stâlpii de la poarta casei ramuri verzi de salcie înmugurită pentru ca să fie apărați de boli și pagubă.
- Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoiește.
- Gospodarii dau foc gunoaielor și vechiturilor din gospodării. Cenușa de la acest foc se amestecă foarte bine cu untură cu care se ung ușile și ferestrele grajdurilor pentru a-i împiedică pe strigoii care intră la animale în această noapte să le fure mâna.
- Barbații nu ies în sat cu capul descoperit pentru că ar putea fi prinși de "strigoaie", fermecați și transformați în cai.
- Superstiția spune că dacă gospodarii se stropesc cu apă neîncepută luată dis de dimineață din fântână, apoi cu agheasmă, acestea alungă orice vrajă din casă lor.
- Fetele care vor să fie iubite seamănă busuioc în zorii zilei. Apoi udă semințele cu apă adusă într-un vas nou, de la izvor. Când busuiocul este înflorit, fetele se duc la horă purtând acest simbol al iubirii în păr.