Solstițiul de iarnă 2024: Cea mai lungă noapte a anului și începutul iernii astronomice

Solstițiul de iarnă 2024: Cea mai lungă noapte a anului și începutul iernii astronomice

Solstițiul de iarnă, cunoscut ca cea mai scurtă zi din an, va avea loc sâmbătă, 21 decembrie 2024. În această zi, durata zilei va fi de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi cea mai lungă, cu 15 ore și 10 minute, pentru București. Evenimentul marchează și începutul oficial al iernii astronomice.

Apartament 2 camere Podu de Fier, bloc nou 2005, etaj 1/5, 42 mp, cu toate amenajarile, mobilat si utilat de lux, pret 86.000 euro, 0724033537

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, solstițiul are loc deoarece axa Pământului este înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. La solstițiul de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, atingând distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator. Această poziție explică inegalitatea dintre zi și noapte și succesiunea anotimpurilor.

Pe 21 decembrie, Soarele răsare cu un unghi de 23° 27′ la sud de est și apune cu același unghi spre sud-vest. La amiază, urcă la doar 21° față de orizont, oferind lumina zilei la cel mai mic nivel din an.

Originea și semnificația solstițiului
Cuvântul „solstițiu” provine din latinul „solstitium”, format din „sol” (soare) și „stitium” (a se opri), semnificând „soare nemișcat”. Anual, sunt două solstiții: cel din iunie, care marchează începutul verii în emisfera nordică, și cel din decembrie, care reprezintă începutul iernii astronomice.

Tradiții și mituri
În folclorul românesc, solstițiul este asociat cu mituri precum înflorirea ferigii, simbol al norocului și al iubirii. Deși această credință nu are baze științifice, solstițiul este considerat un moment de reînnoire și reflecție.

Structuri megalitice, precum Stonehenge, au fost create pentru a măsura poziția Soarelui la solstițiu. Cercetările sugerează că aceste situri au fost utilizate pentru a marca evenimente astronomice importante acum mii de ani.