Tradiții în Ajunul Bobotezei

 Una din cele mai importante sărbători ale începutului de an, Boboteaza, aduce multe obiceiuri. Cele mai multe dintre acestea se concentrează în ziua de Ajun, zi de post pentru credincioşi şi de colindat pe la casele acestora pentru preoţi.

 Şi astăzi, la fel ca în vechime, în zilele premergătoare Bobotezei, preotul, însoţit de dascăl şi un alai de copii umblă din casă în casă cu crucea şi stropeşte cu agheasmă prin toate camerele, dar şi în restul gospodăriei.
Primiţi cu Chiraleisa?
Conform tradiţiei, este aşteptat în pragul casei de gazdă, de obicei de bărbatul familiei, cu o lumânare aprinsă. Umblatul preotului cu botezul se mai numeşte Chiraleisa, cuvânt ce vine din limba greacă de la Kyrie Eleison, însemnând „Doamne, Miluieşte!”. Copiii care însoţesc preotul strigă de trei ori „Chiraleisa!” şi primesc în schimb mere, nuci şi prăjituri sau, mai nou, bani. În unele locuri însă se crede că este un păcat să le dai copiilor bani consideraţi a fi „ochiul dracului”.
„Altădată preotul mergea cu Botezul neapărat în Ajun de Bobotează. Pleca dis-de-dimineaţă şi până seara trebuia să termine de colindat tot satul. Chiar şi aşa, era musai să stea măcar puţin la fiecare casă, spunându-se că altfel la fetele din casă nu vor veni peţitorii şi nu vor sta cloştile pe ouă. Preotul era aşteptat cu o masă plină cu bucate tradiţionale pentru această zi, neapărat de post. Vorbim despre grâu fiert cu miere şi nucă, vărzări sau plăcinte cu ceapă şi julfă, prune fierte şi colaci, unul dintre colaci fiind pentru preot. Părintele trebuia să guste măcar din bucate şi abia după plecarea sa cei ai casei mâncau şi ei. Oamenii bolnavi şi fetele care vroiau să se mărite ţineau post negru în această zi”, a spus Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ.
Cruci de brad, în locul crucilor de gheaţă

Un alt obicei care s-a păstrat până astăzi este ca în zilele premergătoare sărbătorii de Bobotează să se taie crucile de gheaţă pentru slujba dedicată Botezului Domnului. Cum gerul nu a fost aspru, crucile de gheaţă au fost înlocuite cu cele din brad, aşa cum va fi şi cea din curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Se ştie că slujba Aghesmei Mari se face şi cu o zi înainte de Bobotează, adică pe 5 ianuarie, după Sfinta Liturghie, apoi părinţii Catedralei vor sfinţi toate chiliile. A doua zi, din această Agheasmă Mare se va pune deja în recipiente care vor fi oferite. Slujba de Bobotează, de pe 6 ianuarie, va avea loc după Liturghie pe esplanada din faţa Catedralei. „Au fost pregătite 11 butoaie a câte 1.000 de litri fiecare. La fiecare butoi va fi câte un cleric care va distribui agheasma. Se oferă cam un litru de apă sfinţită, care este suficient pentru ce nevoi are omul în cele opt zile în care se ia agheasma pentru că se ştie că de pe 6 ianuarie până pe 14 inclusiv se poate lua pe nemâncate şi pe nebăute, dar şi de-a lungul anului, în anumite momente speciale”, a spus părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Tradiţii de Bobotează

În ziua de Ajun şi de Bobotează era interzis să fii supărat sau să te cerţi pe motiv că aşa vei fi tot anul. Se mai crede că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, rodul lor va fi bogat în anul care a început. De asemenea, se mai spune că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii spre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comori, dar cine le aude şi spune altora despre asta, riscă să îşi piardă minţile.

Maura ANGHEL