„Antreprenorul e astăzi un acrobat, iar eu am făcut multă echilibristică”
Dimensiune font:
- La Iaşi va fi semnat astăzi, în prezenţa ministrului Muncii, Marius Budăi, Pactul pentru muncă, o iniţiativă a CONAF. Ce este, în esenţă, acest pact şi ce îşi propune?
- Pactul pentru Muncă este o iniţiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin şi a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze ce vizează problemele acute ale societăţii economice româneşti - decalajele între forţa de muncă existentă şi cea necesară, corelate cu un nivel salarial decent. Toate acestea sunt realităţi la care nu puteam rămâne inerţi, nu putem să asistăm impasibili la dispariţia mediului de afaceri. Ca urmare, ne-am gândit să coagulăm toate forţele capabile şi interesate în vindecarea economică a acestui bolnav numit România, prin consolidarea sistemului său imunitar.
Cum forţa de muncă din ţara noastră este tot mai puţină, mai ales în unele sectoare, am decis să identificăm care sunt acele puncte vulnerabile şi ce putem face pentru ca ele să afecteze în mai mică măsură economia. Avem nevoie de realism, de oameni cu experienţă, de angajatori care au reuşit să depăşească de-a lungul anilor o seamă de probleme, să înţelegem care sunt cauzele primare ale problemei forţei de muncă în România şi ce putem aplica la cât mai multe niveluri din reuşitele acestora. Mai e nevoie de unirea forţelor între mediul de afaceri şi administraţia centrală pentru corectarea din mers a unor aspecte, fără să mai aşteptăm schimbări de guverne, dar în aceeaşi măsură e nevoie şi de stabilitate legislativă, pentru o coerenţă decizională.
- Ce rezultate vă doriţi prin acest pact? La modul concret, pentru ca în România s-au semnat mii de documente, însă rezultatele nu prea se văd. Companiile se închid, oamenii rămân pe drumuri, mulţi pleacă peste hotare... Ce vom vedea peste şase luni? Dar peste un an?
- După parcurgerea primei întâlniri, cea de la Cluj, urmează ca la Iaşi să aibă loc cea de-a două, la finalul căreia vom elabora un document care va conţine toate soluţiile identificate de noi şi care va îmbrăca forma un memorandum destinat Guvernului. Acest Memorandum of Understanding va putea fi perceput ca o strategie pe termen mediu şi lung, pentru că de plasturi temporari ne-am cam săturat şi s-au dovedit ineficienţi, iar adesea, măsurile punctuale, menite să rezolve nişte chestiuni de formă, au ignorat problemele de fond, care s-au tot agravat. Eu sper ca peste şase luni, peste un an să, să primim deschiderea de care mediul de afaceri are nevoie şi să existe o colaborare constructivă cu guvernul astfel încât măcar o parte din soluţiile propuse de noi să fie implementate.
„În România, peste 675.000 de femei fac business cot la cot cu bărbaţii şi îl fac bine”
- Care sunt principalele probleme ale antreprenorilor? Cum vedeţi o soluţionare a lor?
- Am reuşit să identificăm principalele impedimente care înfrânează dezvoltarea durabilă a forţei de muncă din România. Migraţia forţei de muncă, inegalităţile economice la nivel de regiune, modificarea ponderii populaţiei ocupate pe sectoare de activitate, rata scăzută de participare la educaţie şi formare, abandonul şcolar, dar şi rata de sărăcie sunt doar câteva dintre acestea. Cu siguranţă, dorinţa cea mai mare este aceea de a îi convinge pe românii plecaţi să muncească afară să se întoarcă.
Sunt români cu înaltă calificare, oameni harnici, care şi-au sacrificat familia pentru un trai mai bun şi pentru stabilitate economică, pentru mai puţină birocraţie şi pentru linişte. Pe ei dorim să îi vedem din nou acasă, consolidând şi echilibrând forţa de muncă din România. Desigur, în aceeaşi măsură, ne dorim pregătirea generaţiilor viitoare pentru muncă în România, corelarea planurilor de învăţământ cu proiecţiile necesarului de forţă de muncă pe termen mediu şi lung, identificând meseriile necesare în viitor. O schimbare de mentalitate se produce greu şi rar, dar atitudinea faţă de muncă, faţă de viitorul nostru poate fi schimbată.
- Susţineţi antreprenoriatul feminin. Există în România o cultură a antreprenoriatului feminin? Cum poate deveni o voce care într-adevăr să conteze?
- CONAF este tocmai expresia culturii antreprenoriale feminine. Faptul că femeile de afaceri încep să îşi facă simţită prezenţa la nivel central printr-o singură voce şi un mesaj unitar e dovada că au înţeles că trebuie să intervină în mediul de afaceri din România cu iniţiativele personale. Au dovedit că sunt buni manageri, că în consiliile de administraţie sunt capabile să ia decizii eficiente, astfel că la ora actuală tot mai multe femeie aleg calea antreprenoriatului. Fie că sunt manager, asociat, acţionar, administrator sau PFA, peste 675.000 de femei fac business cot la cot cu bărbaţii şi îl fac bine. Mai trebuie insistat la capitolul atitudine faţă de femei, mai sunt de înlăturat anumite bariere, dar în esenţă, suntem pe calea cea bună.
- Aţi fost vicepreşedinte al Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului, aţi lucrat în Guvern, sunteţi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor. Susţineţi că privatizarea s-a facut greşit. Unde s-a greşit? Ce ar fi trebuit să fie făcut?
- Desele modificări ale cadrului legislativ, lipsa transparenţei şi a unei coerenţe în ceea ce priveşte administrarea activelor statului au avut ca efect ştergerea de pe harta economică a peste 75% din capacitatea industrială a României, agricultura, silvicultura şi turismul înregistrând căderi catastofale, în ciuda reconstituirii dreptului de proprietate funciară. Preţul economic şi social este vizibil, creşterea economică se bazează pe consum şi nu pe producţie internă, iar România importă din nou produse finite şi exportă materii prime, lemn şi produse agricole ca în perioada feudală.
- Deficitul forţei de muncă este una dintre problemele grave ale economiei actuale. Mai nou, şi companiile mari vor să plece. De ce? Cum făcem să-i determinăm să-şi schimbe poziţia?
- Companiile pleacă din aceleaşi motive, doar că ceea ce este perceput la nivel micro, în familie este expandat la nivel macro, iar o companie nu-şi permite să funcţioneze în pierdere. Când vom rezolva problema forţei de muncă, nici companiile nu vor mai pleca.
Preţul celor 30 de ani capitalism abia acum se vede, am fost cumva amorţiţi de mirajul liberei circulaţii şi a mărfurilor din import, ignorând că resursa umană reprezintă cea mai importantă resursă a unei ţări. Lipsa de experienţă sau de bună intenţie uneori astăzi este evidentă, iar cei care trebuiau să creioneze strategii, să protejeze şi să orienteze factorul uman către meseriile lucrative, de exemplu, sunt membrii marcanţi ai unor partide poilitice. Cred sincer că singura soluţie de a opri aceste derapaje cu repercusiuni economice şi sociale deosebit de grave o reprezintă coagularea mediului asociativ patronal, o voce unitară a mediului antreprenorial care să trezească responsabilitatea guvenanţilor.
- Revenind la implicarea femeilor în afaceri, cum arată o radiografie a antreprenoriatului feminin?
- Potrivit datelor statistice, populaţia României numără, în prezent, aproximativ 19,5 milioane de persoane, iar femeile asigură majoritatea (51,09%). Dintre acestea, peste 5,7 milioane reprezintă numărul femeilor active. În 2019, sunt prezente în afaceri 675.867 de femei, cu 87.513 mai multe decât în 2014. Potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului , anul trecut activau în business în calitate de acţionari/asociaţi 508.312 femei, numărul acestora crescând cu 21,1% faţă de 2014, când erau înregistrate 419.598. Şi ponderea lor în raport cu bărbaţii a crescut în acest interval cu 1.1 p.p, la 37,4%.
Tot în 2018, alte 167.555 de femei erau înregistrate ca persoane fizice autorizate (PFA), ponderea în total PFA reprezentând 39,4% din totalul de 425.770 de PFA-uri. Potrivit statisticii, din totalul de 375.551 de acţionari ai societăţilor comerciale înregistraţi în 2018 în această zonă, 137.417 erau femei, reprezentând aproape 37% din total. În topul judeţelor, văzut din prisma numărului de acţionari femei, Bucureştiul şi Ilfov-ul sunt urmate de Cluj, cu 27.645 acţionari, Timiş (22.938), Constanţa (21.459), Iaşi (17.120), Bihor (16.992), Prahova (16.182) Braşov (16.103), Dolj (14.129) şi Argeş (14.678). La polul opus se aflau judeţele Caraş-Severin (4.741), Botoşani (3.813), Covasna (3.303) şi Mehedinţi (3.282). Faţă de 2014, cel mai mult a crescut numărul femeilor implicate în afaceri în Bucureşti, cu peste 23.000. Pe de altă parte, cea mai ridicată pondere a femeilor în raport cu bărbaţii se înregistrează în Tulcea (41,5%), numărul doamnelor fiind de 4.342 iar al bărbaţilor de 6.140. Interesantă, în context, este evoluţia semnificativă a numărului femeilor prezente în business în judeţe precum Cluj (+6.662 faţă de 2014), Timiş (+3.791), Constanţa (+3.647), Iaşi (+3.492) şi Braşov (+2.934).
Situaţia este similară, pe ansamblu, şi în privinţa PFA-urilor, întreprinderilor de tip II şi a celor familiale deţinute de femei. Bucureştiul (10.608), Bihorul (7.801), Clujul (7.250) şi Iaşul (6.785) se află în prim-plan, în timp ce, la capătul celălalt al clasamentului se situează Covasna (1.915), Călăraşi (1.804), Ialomiţa (1.679) şi Giurgiu (1362).
„Orice companie nou înfiinţată e destinată prăbuşirii în primii ani”
- Dvs însăşi sunteţi o femeie de afaceri. Care au fost cele mai mari piedici pe care le-aţi întâmpinat şi cum le-aţi trecut?
- Orice companie nou înfiinţată e destinată prăbuşirii în primii ani, dar dacă respecţi un principiu economic simplu, care spune să nu pui toate resursele într-un singur loc, şi dacă ai suficientă voinţă, te menţii. Astăzi nu se mai poate vorbi de business în afara unei imagini, a comunicării cu clienţii, promovarea e foarte importantă şi dacă înţelegi să corelezi activitatea economică propriu-zisă cu utilizarea noilor medii de comunicare, dacă ştii să fii atent la semnalele pe care le dă piaţa şi să te acomodezi din mers la schimbările ce apar, atunci ai şanse de izbândă. Antreprenorul e astăzi un acrobat, iar eu am făcut multă echilibristică până acum, şi cred că aşa va fi încă multă vreme, dacă nu se corectează principalele probleme din economie.
- Ca femeie de afaceri, vă rog să oferiţi o soluţie pentru ca România să nu devină doar o ţară de consumatori şi o piaţă de desfacere pentru alţii.
- Ar fi bine dacă ar exista o soluţie care ar rezolva problemele cu care astăzi se confruntă România. Ne rămâne speranţa că ceea ce noi construim astăzi va fi o temelie de bază pentru copiii noştri.
A consemnat Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau