„Chiştoc”, spaima poliţiştilor, a ajuns, în sfârşit, după gratii

 * la sfârşitul verii a invocat faptul că e bolnav cu capul şi că trebuie să se interneze la Socola * cei de acolo au înştiinţat instanţa că nici vorbă de aşa ceva * în octombrie, când arestarea preventivă devenise iminentă, Chiştoc a solicitat un supliment la raportul de expertiză psihiatrică şi a mai câştigat o lună de libertate *pe 27 noiembrie a ajuns după gratii, iar pe 29 decembrie i-a venit şi „cadoul” de Anul Nou: doi ani şi două luni de închisoare cu executare, plus 5.500 lei cheltuieli judiciare

Despre Ionuţ Eugen Teodoriu (32 de ani), zis „Chiştoc”, spaima poliţiştilor, am mai scris în urmă cu câteva luni. Spuneam atunci că, în ciuda numeroaselor infracţiuni de ultraj, bătăuşul din Hârlău reuşise să scape de arestul la domiciliu, era liber ca şi cum n-ar fi făcut nimic şi ceruse strămutarea ultimului său proces la Braşov, pe motiv că la Iaşi nu ar avea parte de o judecată dreaptă.

La sfârşitul lunii mai de anul trecut, magistraţii de la Curtea de Apel Iaşi au concluzionat că „nu sunt date sau informaţii din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Iaşi ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale ori calităţii părţilor. nu există pericol de tulburare a ordinii publice şi niciuna dintre părţi nu are vreo rudă sau vreun afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecătorii, procurorii şi grefierii instanţei”.

„Vă dau somn de-o să dormiţi și n-o să ştiţi ce-i cu voi!”

Povestea luptelor lui Chiştoc cu poliţiştii a început în 2016, în Hârlăul lui natal când s-a luat la harţă cu doi localnici. Pe unul l-a bătăt în drum, iar pe celălalt chiar în propria casă. Unde a distrus şi diverse obiecte de mobilier. Chemaţi de urgenţă la faţa locului pentru a calma spiritele, agenţii s-au luptat, la propriu, cu Chiştoc, reuşind cu greu să-l imobilizeze şi să-l ducă la secţie.

Din acel moment, individul a căutat mereu pricină oricui poartă uniformele M.A.I., folosind   orice pretext pentru a sări la bătaie. Cum s-a întâmplat în august 2018, tot la Hârlău. Acolo, doi agenţi de la Rutieră observaseră un Audi A4 parcat neregulamentar, se apucaseră să completeze procesul verbal de constatare, iar când a venit proprietarul, l-au pus să semneze. Acesta n-a fost deloc de acord şi a început cearta. Chiştoc, care trecea întâmplător prin zonă, a auzit vociferările posesorului de Audi şi s-a băgat imediat în seamă. I-a sugerat acestuia să nu semneze nimic şi să nu plătească nicio amendă. Apoi, s-a întors spre poliţişti şi a început să-i înjure. Total neinspiraţi, cei doi agenţi au făcut imprudenţa să-i ceară actul de identitate. Chiştoc şi-a ieşit din minţi: „Bă, vă dau somn! Vă dau somn de-o să dormiţi de n-o să ştiţi ce-i cu voi!”. Poliţiştii au încercat să-l imobilizeze, iar Teodoriu a început să împrăştie lovituri de pumni şi picioare cu generozitate extremă. Luptele de stradă au continuat mai bine de un sfert de oră, iar bătăuşul n-a putut fi imobilizat decât după ce poliţiştii au primit întăriri.

Faima de bătăuş de poliţişti a lui Chiştoc a sporit un an mai târziu, după un tămbălău cât casa, stârnit chiar în sediul Poliţiei Transporturi Feroviare Iaşi din incinta Gării. Scena s-a derulat în seara de 30 septembrie 2019, cu o oră înainte de miezul nopţii. Chiştoc se plimba de aiurea, fără nicio treabă pe peron. Ca şi în episodul de la Hârlău, doi lucrători de la poliţia T.F. i-au cerut să se legitimeze. După înjurăturile introductive, conform tradiţiei, Chiştoc i-a luat la încins pe cei doi, unuia dintre ei fisurându-i clavicula. Iarăşi lupte grele, iarăşi imobilizare dificilă, dar, de data asta procurorii nu l-au mai iertat. L-au trimis în arestul preventiv şi i-au întocmit încă un dosar penal pentru ultraj.

N-a obţinut izbutit să obţină revocarea judecătoarei şi nici certificatul de nebun

Cum-necum, Chiştoc – „mardoiul” de poliţişti a reuşit să iasă din arestul preventiv în data de 19 martie, avocatul său obţinând înlocuirea acestei măsuri cu arestul preventiv, iar apoi, pe 4 mai, cu controlul judiciar. Au urmat trei săptămâni de fericire maximă pe capul lui, fiind convins că, prin strămutarea procesului la Braşov, va reuşi să-i îmbroodească pe judecătorii de acolo, să joace rolul persecutatului şi să scape cu achitare.

Decizia Curţii de Apel l-a lovit în moalele capului şi, de atunci încoace, el a încercat orice tertip posibil pentru a trage de timp.

Mai întâi, a făcut o cerere de recuzare a judecătoarei S.A. I s-a respins ca nefondată. Apoi a solicitat modificarea conţinutului măsurii controlului judiciar. N-a obţinut-o, că altfel ar fi părăsit ţara. La sfârşitul verii a invocat faptul că e bolnav cu capul şi că trebuie să se interneze la Socola. Cei de-aici au înştiinţat instanţa că nici vorbă de aşa ceva.

În octombrie, când arestarea preventivă devenise iminentă, Chiştoc a solicitat un supliment la raportul de expertiză psihiatrică şi a mai câştigat o lună de libertate. Dar atât. Pe 27 noiembrie a ajuns după gratii, iar pe 29 decembrie i-a venit şi „cadoul” de Anul Nou: doi ani şi două luni de închisoare cu executare plus 5.500 lei cheltuieli judiciare. Marcel FLUERARU