„Descriptio Moldaviae”, aproape 1.000 de emisiuni în 20 de ani de film turistic

 Muzeul Unirii din Iaşi va găzdui astăzi, de la ora 17.30, un eveniment dedicat pasionaţilor de turism şi nu numai. Este vorba despre o manifestare prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la lansarea emisiunii „Descriptio Moldaviae”, inclusă pe agenda acţiunilor dedicate împlinirii a 28 de ani de la înfiinţarea TVR Iaşi.

În anul 1999, Studioul TVR Iaşi a iniţiat programul de televiziune „Descriptio Moldaviae”, menit să promoveze activitatea turistică din regiunea Moldovei. Proiectul şi-a propus, prin emisiuni tv săptămânale, atragerea publicului spre un turism activ, prin relevarea patrimoniului cultural şi turistic remarcabil, cu numeroase atracţii naturale sau plămădite de inteligenţa şi mâna omului. Proiectul a avut mai multe etape, una dintre cele mai spectaculoase şi cu care a şi început a fost cunoaşterea locurilor semnificative de pe Valea Bistriţei, de la izvoare şi până la vărsarea în Siret, Parcurile Naturale Ceahlău şi Rarău, mănăstiri mai cunoscute sau mai putin cunoscute, aşezări din regiune cu un parfum aparte. La eveniment vor participa, alături de echipa de realizatori, şi o parte dintre protagoniştii filmelor, dar şi prof. univ. Ionel Miron, biolog, ing. Petru Ariciuc, şeful Serviciului Salvamont Vatra Dornei, prof. Ion Pârvulescu, de la Administraţia Parcului Naţional Ceahlău, preotul Mihai Mărgineanu şi etnograful Lucia Cireş. Despre toate aceste lucruri am discutat cu jurnalistul Vasile Arhire, iniţiatorul proiectului care se derulează neîntrerupt de două decenii.

 

- Ca orice poveste, seria documentarelor a plecat de la o dorinţă.

- Voiam demult să fac o astfel de emisiune, mie plăcându-mi foarte mult călătoriile încă de când eram liceean. Spuneam mereu că vreau să fiu cu picioarele pe pământ, să bat pământul pentru că este foarte frumos. În 1999 am făcut un proiect şi am avut şansa de a-l materializa. Eu eram producătorul, regizorul. Scenariul iniţial urmărea povestea a doi îndrăgostiţi care vor să cunoască frumuseţile Moldovei mergând cu pluta pe Bistriţa, de la izvoare şi până la vărsarea ei în Siret, la Bicaz. În călătorie, tinerii erau însoţiţi de un bătrân hâtru, care urma să le prezinte istoria, tradiţiile, iar ei să descopere toate locurile frumoase din jur. Am căutat parteneri şi am găsit sprijin în Direcţia Silvică Suceava, care intrase sub directoriatul lui Gheorghe Flutur (actualmente preşedintele CJ – n.r.). I-a plăcut ideea şi a spus că ne va ajuta, însă a atrasţie că putem merge cu pluta doar pe unele porţiuni de pe Bistriţa, de la Dorna Arini şi până la Zugreni.

„Am învăţat să construim şi pluta”

- Ca urmare, scenariul s-a schimbat. Ce a apărut nou?

- Am renunţat la personajele iniţiale, iar în scenă a intrat actorul Adrian Păduraru, care a devenit călăuză. Am lucrat împreună timp de un an, am mers nu doar cu pluta, ci şi cu sania, în căruţă sau chiar cu mijloace moderne. Am început emisiunea de la Pasul Prislop, am ajuns la Dorna Arini, am mers şi cu pluta până la Zugreni, apoi am continuat traseul cu diferite mijloace până la vărsarea Bistriţei în Siret, la Bicaz. În plus, am învăţat să construim şi pluta. Cei de la Direcţia Silvică ne-au împrumutat lemnul, iar plutaşii din zonă ne-au învăţat meserie. Adrian Păduraru, împreună cu meşterii, a construit două plute, pe care le-a şi mânuit.

- Cum a fost primită emisiunea?

- Foarte bine, iar modelul a fost preluat şi de celelalte studiori teritoriale. Emisiunea „Descriptio Moldavie” s-a difuzat în timp pe TVR Iaşi, TVR 2, TVR Internaţional, iar astăzi pe TVR Iaşi, TVR 3, TVR Internaţional şi TVR Moldova şi a avut durate între 15 şi 30 minute. Am avut o echipă foarte bună. Am început cu Adrian Vulpe, am continuat cu Relu Tabără, Adrian Butnaru şi Cristian Sbîngu, oameni pasionaţi de ceea ce fac şi care au găsit formulele vizuale perfecte. Şi la montaj au fost oameni foarte buni, cum ar fi Dragoş Brehnescu. În timp, echipa realizatorilor s-a mărit cu Andreea Ştiliuc, Laura Lucescu, Raluca Aftene, Violeta Gorgos. Cred că este un produs prin care televiziunile pot să atragă publicul. Încercăm să fie o emisiune de informaţie, de educaţie pentru toate vârstele.

„Turismul din Moldova are nevoie de mai multă promovare”

- Moldova are locuri foarte frumoase şi mă întreb unde aţi reveni cu drag. Unde v-aţi simţit ca acasă?

- Peste tot ne-am simţit bine, am lucrat impecabil cu toţi colaboratorii. Dacă ar fi să mă întorc în timp, cred că perioada 1999-2005 mi-a fost foarte dragă poate şi pentru că erau puţine astfel de emisiuni, nu erau atât de multe canale de televiziune. Ulterior, mulţi au înţeles că este un produs atractiv şi au început să dezvolte astfel de proiecte.

Am avut o serie de documentare şi în Republica Moldova, realizate de Raluca Aftene la solicitarea TVR Internaţional.

- Din ceea ce aţi văzut pe parcursul celor 20 de ani de călătorie, ce lipseşte turismului din regiunea noastră pentru a fi performant pe măsura a ceea ce oferă?

- Promovare şi nu mă refer doar la autopromovare. Mulţi oaspeţi se opresc la pensiuni, eventual se interesează de gastronomie şi cam atât. Eu mi-am dorit să arătăm publicului elementele naturale unicat din zona Moldovei pentru că abia acesta este turismul adevărat. Noi chiar am ajuns până la toate aceste frumuseţi. Spre exemplu, Andreea Ştiliuc a urcat cu rangerii pe Ceahlău fără nicio problemă, Raluca Aftene, care este pasionată de sporturi extreme, a străbătut unele trasee iarna, prin zăpadă, cu calul. Ar trebui să intre în rol inclusiv autorităţile, care să scoată la iveală şi să promoveze tot ceea ce este mai frumos în zona lor, pornind de la obiective istorice, religioase, mergând până la trasee şi tot ceea ce oferă natura mai spectaculos. Există o abundenţă de informaţii pe net, turiştii sunt dezorientaţi, merg după pensiune, nu după obiective, şi de aceea este nevoie şi de sprijinul autorităţilor.

- Aţi amintit de elementele unicat.

- Sunt multe de spus aici şi am amintit deja Ceahlăul, care este încă necunoscut, Rarăul, Giumalăul, Călimanii, Pasul Prislop unde dacă ajungi, simţi că stai pe acoperişul lumii, vezi toţi munţii într-o zi. Apoi oamenii locului, care sunt extraordinari, care ştiu să spună poveşti fabuloase. Am găsit lucruri remarcabile fie că a fost Piatra Neamţ, Botoşani, Huşi, Bacău ori Galaţi sau staţiunile turistice. Mi-a plăcut la fel de mult zona Mălini, pe care o recomand mereu, spre Crucea Talienilor, un drum extraordinar. Este important să vorbim despre aceste lucruri, să atragem turiştii către drumeţii. Spre exemplu, până la Crucea Talienilor faci maximum o zi pe jos, iar când te-ai întors eşti mai sănătos decât ai plecat. În cele aproape 1.000 de emisiuni am încercat să fim o carte deschisă pentru telespectatori, valorificând două lucruri – scenariul cu elemente de noutate pentru zona Moldovei şi imaginile spectaculoase.

A consemnat Maura ANGHEL

 

Emisiunea „Descriptio Moldaviae” a fost premiată în mai multe rânduri din partea Asociaţiei Scriitorilor şi Jurnalistilor din Turism.