„Disputele politice au fost mai importante decât realizarea unor proiecte de anvergură”

* „Aş vrea să felicit Iaşul pentru că în exerciţiul financiar 2014-2020 a atras fonduri importante din bani europeni din diverse domenii pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, patrimoniu cultural, infrastructură şi educaţie. Iaşul este un exemplu al modului în care Uniunea Europeană funcţionează spre binele cetăţenilor”, a spus, la Iaşi, fostul comisare european Corina Creţu

Aflată într-o vizită la Iaşi, la sfârşitul săptămânii trecute, europarlamentarul Pro România Corina Creţu a punctat principalele probleme cu care se confruntă, astăzi, regiunea Moldovei şi care sunt influenţele pe care le aduc disputele politice în actualul context european.

Construirea Autostrăzii Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş, Spitalul Regional de Urgenţe Iaşi sunt doar câteva dintre proiectele care au rămas într-un con de umbră din cauza faptului că decidenţii politici au amânat prioritizarea lor şi accesarea unor fonduri europene din care să se poată începe lucrările.

Corina Creţu consideră că disputele politice au influenţat într-un mod negativ demararea unor proiecte vitale pentru această regiune, unul dintre acestea fiind cel al Autostrăzii A8. „Regret că proiectele importante de infrastructură sunt întârziate. În perioada în care am fost comisar european am depus toate eforturile pentru ca proiectele de investiţie să intre în faza de realitate. Am îndemnat de multe ori autorităţile de la Bucureşti să folosească banii europeni pentru realizarea acestor mari proiecte de infrastructură. Am manifestat de asemenea disponibilitatea mea şi a serviciilor din subordine de a finanţa prin fonduri europene studii de fezabilitate şi etapizarea construcţiei Autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni. Aceasta putea fi inclusă în proiecte de cofinanţare, având în vedere că face parte din reţeaua de transport europeană, şi inclusă în Masterplanul de transport creat de Guvernul României”, a spus Corina Creţu.

Totuşi, Corina Creţu a mai adus în prim-plan şi faptul că Iaşul este un model pentru celelalte oraşe din ţară când vine vorba de accesare de fonduri europene. „Am încercat să ajut cât am putut Regiunea Nord-Est, a Moldovei, care este una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. Pe lângă faptul că este o zonă săracă, s-a confruntat şi cu calamităţi naturale şi într-un fel am fost bucuroasă că am putut să iau decizia de a acorda un ajutor financiar de opt milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE. Iaşul şi regiunea vor rămâne pe agenda mea pe tot parcursul mandatului meu de europarlamentar. Aş vrea să felicit Iaşul pentru că în exerciţiul 2014-2020 a atras fonduri importante din bani europeni din diverse domenii pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, patrimoniu cultural, infrastructură şi educaţie. Iaşul este un exemplu al modului în care Uniunea Europeană funcţionează spre binele cetăţenilor. Am vizitat Centrul Tehnologic din Iaşi, o investiţie menită să susţină mediul de afaceri, zona Lăpuşneanu - Piaţa Unirii, Mănăstirea Golia... doar în ultimii ani s-au făcut atâtea lucruri din fonduri europene”, a declarat europarlamentarul Corina Creţu.

S-au cheltuit doar 28% din fondurile europene!

Deficit există şi pe partea de accesare de fonduri europene. Fostul comisar european a declarat faptul că fostele guverne nu au vrut să accepte ajutorul Comisiei Europene, ba mai mult, partidele politice au lansat atacuri gratuite la adresa organismelor europene, care nu au ajutat deloc cetăţenii români. „Este păcat, pentru că Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie resurse pentru a realiza aceste proiecte. Şi sunt banii noştri, ai românilor... S-au cheltuit doar 28% din aceste fonduri, puteţi vedea şi pe site-ul Comisiei Europene despre cum pot fi cheltuiţi banii europeni care ni se cuvin, dar care stau acolo, neatinşi. Suntem singura ţară care nu a folosit aceşti bani pe care i-am fi putut primi gratuit de la Uniunea Europeană. Eu nu cred că este suficient să avem doar o lege care să confirme, politic, realizarea autostrăzii şi, iată, a trecut mai bine de un an de la adoptarea acestei legi. Important este să folosim şi instrumentele şi oportunităţile existente pentru a o realiza. Sper ca noul Guvern să ia în considerare aceste oportunităţi şi îmi pun speranţa că se vor da semnale în acest sens”.

Un alt important proiect de dezvoltare a Iaşului este Spitalul Regional de Urgenţe, care a suferit mai multe amânări din cauza disputelor politice. „Un alt regret este cel legat de Spitalele Regionale de Urgenţă, în special cel din Iaşi, unde a vrut să ajungă în faza cea mai avansată. Este cunoscut faptul că am făcut nenumărate apeluri pentru ca autorităţile să accelereze procesul de realizare a acestor spitale, care au o mare întârziere. Disputele politice se pare că au fost mai importante decât realizarea unor proiecte de o asemenea anvergură. Convingerea mea este că a fi patriot nu înseamnă că trebuie să te răsteşti la Comisia Europeană. A fi patriot înseamnă să faci lucrurile care trebuie pentru românii care te-au ales”, a subliniat Corina Creţu, care şi-a exprimat chiar şi regretul pentru situaţia în care se află în prezent PSD.

„Îmi este teamă că nu se vor putea folosi bani europeni de la 1 ianuarie 2021”

Eurodeputata Corina Creţu şi-a exprimat îngrijorarea că ar putea fi făcute reduceri masive în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, după ce Preşedinţia finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a propus o formulă de calcul diferită decât cea de până acum, care ar dezavantaja România, spre deosebire de varianta de buget propusă anul trecut de Comisia Juncker. „Sunt foarte îngrijorată de propunerea Preşedinţiei finlandeze, care vizează reduceri masive din fondurile europene pentru ţările mai puţin dezvoltate. Tocmai de aceea cred că România, împreună cu prietenii, mai ales cei din estul european, trebuie să facă front comun pentru a apăra această propunere a Comisiei Europene, care a fost depusă pe masa Parlamentului şi Consiliului European încă din 2 mai 2018”, a spus Corina Creţu.
Ea a susţinut că România a avut şansa „să se bată” ca acest buget din 2021- 2027 să fie adoptat pe timpul Preşedinţiei sale rotative la Consiliul UE „şi ar fi avut tot interesul”, dar că a ratat această şansă, discuţiile fiind blocate. „Îmi este foarte teamă că nu se vor putea folosi bani europeni de la 1 ianuarie 2021 din cauza adoptării târzii a legislaţiei. Ceea ce aş vrea să spun este faptul că am transmis, în ultimii cinci ani, şi mai ales în ultimii trei ani - dar am văzut această rea-voinţă din partea autorităţilor române - am trimis constant, cu situaţiile la zi, către instituţiile române, le-am transmis către guvern. Am transmis la momentul respectiv tocmai pentru a păstra aceste semnale de alarmă în memoria instituţională. Aceste scrisori cred că pot fi făcute publice dacă autorităţile române vor, pentru ca românii să ştie care este situaţia reală. Sunt gata să explic şi personal cum au evoluat lucrurile. Mă îngrijorează că bugetul UE ar putea fi redus în perioada 2021-2027, mă îngrijorează faptul că nu reuşim să absorbim fonduri europene. 2014 - 2020 este practic spre sfârşit, iar proiectele mai pot fi depuse până la finalul anului 2020, după care plăţi se mai pot face până în anul 2023”, a precizat Corina Creţu. Ruxandra CAŞU, Laura RADU