„Mulţi nu înţeleg rostul unui ansamblu folcloric, în general, şi al meseriei”

  

Dialog cu coregraful Petru Şuşu, managerul Asamblului artistic profesionist „Constantin Arvinte”, al judeţului Iaşi

 

După 18 ani petrecuţi la ansamblul „Doina Carpaţilor”, coregraful Petru Şuşu şi-a asumat o nouă misiune, cea de a conduce ansamblul profesionist de folclor „Constantin Arvinte”, primul de acest gen din judeţ. De altfel, Iaşul era singurul judeţ din Moldova unde un exista o astfel de structură, un ansamblu profesionist de folclor. La un an distanţă de la semnarea contractului de management, am stat de vorbă cu Petru Şuşu despre realizări, despre lucrurile perfectibile, dar şi despre planuri.

- A trecut deja un an. Ce a însemnat acest timp pentru ansamblul?

- Este un moment de bilanţ în primul rând, în care ar trebui să ne propunem nivelul următor, în care va trebui să separăm lucrurile care nu au funcţionat de cele asupra cărora va trebui să insistăm. Un an de activitate artistică a presupus şi încercări cu atât mai mult cu cât instituţia este nouă, nu am mai avut la Iaşi un ansablul folcloric profesionist. A fost un an dificil şi din punct de vedere al personalului, am tot făcut selecţii, am fost într-o permanentă reorganizare. Pe lângă partea de construcţie a instituţiei, a trebuit să realizăm şi produsul artistic. Ar fi fost bine să le facem în etape, dar nu mai era vreme. A fost un an plin, destul de interesant, am avut noroc de colaboratori foarte buni, de oameni, cel puţuin la partea artistică, care ştiau ce înseamnă această meserie. Produsul artistic este pe scenă, noi acolo trebuie să performăm, să ne dovedim talentul şi priceperea. Am realizat 44 de spectacole. Prin regulament, noi putem susţine trei categorii de spectacole – cele asumate prin programul minimal adică 23, alte 14 cu contract pentru cei care au solicitat (la cererea oricărei entitaăţi, ansamblul poate oferi spectacole, la un tarif de 2.000 lei/ora de spectacol, la care se adaugă cheltuieile de transport – n.r.) şi 7  la solicitarea Consiliului Judeţeam. În total au fost 44 de reprezentanţii artistice.

- E mult?

- Nu e mult, nu e puţin, este un număr sub media pe care mi-o doresc. Oricum, este clar că sub un spectacol pe săptămână nu putem avea. Mai multe ar fi bine, dar nu putem pentru că suntem într-o perioadă de realizare a producţiei artistice. Noi trebuie să montăm spectacole, să le construim, să montăm dansuri, piese orchestrale noi, este o nevoie de o perioadă de pregătire. Când ansamblul va creşte şi repertoriile vor fi consolidate, vom vorbi altfel. Noi adăugăm repertoriu de la un spectacol la altul , avem nevoie şi de timp de lucru în sală. Solicitări de spectacole au fost foarte multe, noi arătăm bine, dar este nevoie de o consistenţă a repertoriului şi a modalităţilor de a răspunde unor solicitări diverse, or asta se face în timp.

„Un ansamblu folcloric profesionist ar trebui să se sprijine pe cinci ansabluri de amatori foarte bune”

- Aţi vorbit de selecţie. De unde vă luaţi dansatorii, ştiut fiind faptul că aici ar putea fi o problemă?

- Baza de selecţie este destul de redusă la Iaşi, deocamdată. Un ansamblu folcloric profesionist ar trebui se se sprijine, cred eu, pe cinci ansabluri de amatori foarte bune. Din păcate, la Iaşi nu mai sunt. Înainte de 1989, au fost peste 70 de ansambluri de amatori foarte bune, dar s-au desfiinţat. Au fost ansambluri de amatori aproape de nivel profesionist şi mă refer la Firicelul, de la fosta CFS, la cel de la fosta Nicolina ori BTT, la Plaiuri Moldovene, Mugurelul, de la Agronomie, care s-a reînfiinţat, apoi Doina Carpaţilor. Un ansamblu profesionist trebuie să aibă de unde să ia oameni de calitate, care cunosc foarte bine ceea ce fac pentru că nimeni are timp să înveţe. Dacă din punct de vedere muzical există şcoală şi baza de selecţie este mai simplă, la dansatori abia acum se creează. Colegiul Octav Băncilă pregăteşte mai mult balerini, la Universitatea de Arte George Enescu, la Facultatea de Teatru, s-a deschis o secţie de Coregrafie. Sunt studenţi care ar vrea să se îndrepte spre acest domeniu. Ca soluţie, am coborât posturile la nivel de debutant ca să pot lărgi baza de selecţie. Au venit dansatori buni, talentaţi.

- Aţi vorbi mult de producţia artistică, dar ştiu că aveţi şi alte planuri.

- Eu am gândit ansamblul pe trei piloni piloni de bază. Importantă este partea cultural-artistică, producţia de spectacole, participări la festivaluri, dar foarte importantă este şi partea de cercetare. Ar trebui să avem, pe parte coregrafică măcar, mai multă informaţie şi nu prea este. Ca urmare, va trebui să facem propria cercetare, deja am fixat niste proiecte. Cel de-al treilea pilon este orientat către partea educaţională, prin care vrem să oferim material transpus didactic persoanelor din mediul educaţional care se ocupă de folclorul muzical şi coregrafic. Profesorilor care fac dansuri cu copii le vom pune la dispoziţie material, în primul rând înregistrări muzicale ale unor melodii de joc pe care ei nu le găsesc, copiilor care dovedesc abilităţi le vom face înregistrări gratuite, atunci când vom pune la punctu studioul. Ca să poţi face şi cercetare, să poţi pleca într-o culegere de folclor alături de dansatori, ei trebuie să poată asimila materialul. Noi filmăm materialul, dar se poate să filmăm doar anumite asptecte şi în paralele să se întâmple şi altceva. Acolo intervin dansatorii care preiau şi, dacă sunt suficient de bine pregătiţi pentru a culege folclorul autentic, ei devin la rândul lor vectori. La fel este şi pe partea muzicală. Pentru partea didactică, degeaba este un bun dansator dacă nu poate fi filmat într-o interpretare care să-i fie bună pedagogului, care nu are neapărat formare în domeniu. Va trebui să suplinim puţin lipsa şcolii sau a pregătirii educaţionale pe care trebuie să se sprijine un act artistic. E greu în Iaşi, dar în timp vom rezolva dacă vom continua colaborarea cu Universtatea de Arte.

„Noi lucrăm cu nişte valori despre care trebuie să ne decidem dacă trebuie sau nu păstrate”

- Spuneaţi la început că una dintre dificultăţi ar fi percepţia publicului asupra ansamblului. Aţi reuşit să rezolvaţi?

- Încă nu şi am uneori impresia că lumea a devenit şi mai confuză la rostul unui ansamblu folcloric, poate că nu am explicat foarte mult în spaţiul public. Am încercat prin spectacole mari, cu nume importante, cum ar fi Ionuţ Dolănescu, Laura Lavric, Ciprian Pop, Matilda Pascal Cojocăriţa, Dan Doboş, Maria Murgoci, Sorin Filip, să aducem artişti de marcă din toate zonele folclorice şi care au plecat extrem de mulţumiţi de noi. Avem şi repertorii coregrafice montate din alte zone şi scoase pe scenă în apropierea momentelor soliştilor, iar răspunsul a fost favorabil. Orchestra este foarte bună şi asta ne bucură mult, am primit deja invitaţii la un festival consacrat. Este vorba despre Festivalul Naţional de Folclor „Ion Macrea” (Ion Macrea a fost unul dintre marii coregrafi ai României – n.r.), care va avea loc la Sibiu şi este destinat doar ansablurilor profesioniste. Sunt doar două ansambluri invitate din Moldova - „Ciprian Porumbescu”, de la Suceava, noi - şi „Joc”, de la Chişinău (Republica Moldova). Faptul că am fost invitaţi este extrem de important pentru că festivalul este celebru. Ceva asemănător îmi doresc să organizăm la Iaşi. Mă refer la Festivalul „Constantin Arvinte”, a cărui primă ediţie s-a derulat în iunie şi a fost bine primită. Am avut piese orchestrale de-ale maestrului Avinte în primă audiţie, o rapsodie ieşeană cântată de orgrestre reunite dirijate chiar de maestru.

- Unde să fi fost problema?

- Mulţi nu înţeleg rostul unui ansamblu folcloric, în general, şi al meseriei, dar există un sens. În primul rând noi lucrăm cu nişte valori despre care trebuie să ne decidem dacă trebuie sau nu păstrate, apoi în ce formă le păstrăm, ca lucruri de care să ne putem folosi ca un vehicul. Şi atunci, valorile noastre cultural-tradiţionale pe parte de muzică şi folclor ne pot oferi şi activităţi de timp liber, la nivel de amatori, dar ne pot promova la nivel de ţară, de neam, prin spectacole, care se caută în toată lumea. În momentul în care ne decidem ce vrem ne asumpm la nivel de politică fără să încercăm să scoatem bani din aşa ceva că nu se poate. A fost o perioadă în care se trăia din autofinanţare, nu se trăia, doar se mima. Nu e uşor şi dacă lucrurile ar fi mai clare legislativ şi al politicii asumate poate s-ar schimba multe.

- Care ar fi primul pas?

- Trebuie definit foarte bine rostul, care ar fi păstrarea într-o formă profesionistă, corectă, asumată a valorilor cultural-tradiţionale specifice folclorului muzical şi coregrafic, plus relaţiile cu celalte forme de artă tradiţională. Să păstreze şi să promoveze corect pentru că ceea ce se face acum este un dezastru!

Ansamblul artistic profesionist „Constantin Arvinte” al judeţului Iaşi va sărbători un an de activitate printr-un spectacol extraordinare care va avea loc pe 29 noiembrie, de la ora 19, la Teatrul „Luceafărul”, invitaţi speciali fiind Constantin Enceanu, Cornelia şi Lupu Rednic şi Adrian Ochişanu.

A consemnat Maura ANGHEL