Justiție terapeutică. Sute de tineri dependenți de droguri, internați forțat în clinici specializate!

* în județele Moldovei, peste 300 de tineri (majoritatea din Iași) sunt admiși, an de an, la tratament pentru problemele cauzate de consumul de noi substanţe psihoactive * conform datelor Agenției Naționale Antidrog, grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum rămâne 15-34 ani, nivelurile de consum pentru persoanele din această categorie fiind de aproape 3 ori mai mari faţă de persoanele cu vârsta între 35 și 64 ani * vârsta medie de debut în consumul de droguri, înregistrată la nivelul Regiunii Nord-Est, este 20,4 ani

Consumul de droguri reprezintă una dintre cele mai preocupante probleme la nivelul societății, în ziua de astăzi. Iar asta deoarece tot mai mulți adolescenți sunt ademeniți cu tot soiul de substanțe psihoative, care crează dependență și aduc în pragul disperării sute și sute de familii.

Cele mai consumate categorii de droguri în zona Moldovei rămân canabisul, noile substanţe psihoactive, opiaceele, cocaina, dar totodată se constată o creștere a consumului de stimulanți.

În contextul aplicării conceptului de justiţie terapeutică, a crescut cu 20%, față de anul precedent, procentul de includere în centrele de asistenţă ale Agenţiei Naţionale Antidrog a persoanelor evaluate ca umare a ordonanțelor emise DIICOT.

Din nefericire, grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum rămâne în continuare 15-34 ani, nivelurile de consum pentru persoanele din această categorie fiind de aproape 3 ori mai mari faţă de persoanele cu vârsta 35-64 ani, conform datelor Agenției Naționale Antidrog.

Prin urmare, sute de tineri ajunși în situația de dependență solicită ajutor medical specializat. „În anul 2023, la nivelul Regiunii Nord-Est au fost admise la tratament 309 persoane consumatoare de droguri. Peste două treimi din cererile de tratament înregistrate la nivelul regiunii au fost adresate ca urmare a consumului de canabis (201 solicitări, 65% din totalul admiterilor). În ceea ce priveşte cererea de tratament pentru probleme cauzate de consumul de noi substanţe psihoactive (NSP), aceasta a înregistrat 51 solicitări (16,5%), plasându-se pe locul al doilea, iar pe poziţia a treia în clasamentul drogurilor care au determinat admiterea la tratament, se situează solicitările de tratament pentru consumul de opiacee (18 solicitări, 5,8%). Pentru celelalte tipuri de droguri, cererea de tratament se află la niveluri foarte mici: cocaină - 3,6%, halucinogene - 0,6%, hipnotice şi sedative 1,9%, solvenţi/ substanţe volatile - 1,6%. Majoritatea persoanelor (86,4%) care au beneficiat de asistenţă pentru problemele cauzate de consumul de droguri la nivelul Regiunii Nord-Est în 2023 au fost bărbaţi, fiind în cea mai mare parte tineri (86,1% fiind cu vârsta sub 35 de ani), cu o vârstă medie de 26,1 ani”, se arată în răspunsul transmis de Agenția Națională Antidrog la o solicitare a cotidianului nostru.

În funcţie de substanţa declarată ca drog principal, vârsta medie a persoanelor consumatoare de droguri admise la tratament variază de la 47,7 ani pentru consumatorii de hipnotice/sedative, la 35,1 ani pentru consumatorii de opiacee, 32,4 ani pentru consumatorii de solvenţi, 31 ani pentru consumatorii de halucinogene, 28,7 ani pentru consumatorii de cocaină, 25,8 ani pentru consumatorii de stimulanţi (alţii decât cocaina), 24,7 ani pentru consumatorii de canabis, ajungând până la 23,9 ani pentru consumatorii de noi substanțe psihoactive. Vârsta medie de debut în consumul de droguri, înregistrată la nivelul Regiunii Nord-Est, a fost 20,4 ani.

Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate în peste 50% dintre cazurile înregistrate serviciile de urgențe, pentru care s-a raportat consum de droguri ilicite, iar aproximativ 1 din 5 persoane dintre persoanele care au accesat serviciile de urgență ca urmare a consumului de droguri, au raportat consum de stimulanţi.

Calea de administrare a drogului principal consumat este în concordanţă cu tipul acestuia, observându-se o pondere crescută a celor care au declarat administrarea drogului prin fumat sau inhalat (76,1%), în timp ce, 12% dintre persoanele admise la tratament la nivelul Regiunii Nord-Est au prizat substanţa de consum, iar 1,9% şi-au administrat drogul principal prin injectare.

Majoritatea persoanelor consumatoare de droguri admise la tratament în 2023, la nivelul Regiunii Nord-Est, au finalizat nivelul secundar de educaţie - 72,8% (225 beneficiari). Se observă o pondere ridicată pentru persoanele consumatoare de droguri care au finalizat nivelul superior de educaţie - 13,6% (42 beneficiari).

Analiza statusului locativ al persoanelor consumatoare de droguri care au beneficiat de servicii de tratament pentru dependenţa de droguri, la nivelul Regiunii Nord-Est, indică o proporţie mare (44,9%) a celor care locuiesc cu familia de origine sau cu partenerul şi copiii, cei care locuiesc singuri fiind prezenţi într-o proporţie de 16,8%.  „În privinţa sursei de referire, aproximativ trei sferturi dintre cei admişi la tratament la nivelul Regiunii Nord-Est au fost referiţi de organele de cercetare (73,4%), în timp ce, o mică parte dintre ei s-au adresat centrelor de tratament din proprie iniţiativă sau la recomandarea familiei / prietenilor (11,8%). Totodată, doar 6,6% au fost îndrumaţi către furnizorii de servicii de asistenţă integrată de alte servicii medicale sau sociale la care aceştia au apelat (servicii medicale de urgenţă, servicii specializate de asistenţă socială, medic de familie etc.”, au precizat reprezentanții Agenției Naționale Antidrog.

Daniel BACIU