Amintiri şi nostalgii legate de un 1 Mai EXCLUSIV

Grătarul şi berea sunt singurele elemente comune ale modului în care se sărbătorea ziua de 1 Mai înainte de 1989 şi felul cum se marchează acum * faţă de 1 Mai de dinainte de Revoluţie, acum lipsesc paradele dedicate marelui conducător, dar şi cozile chinuitoare în jurul galantarelor goale * au apărut, în schimb, petrecerile tematice în cluburi şi minivacanţele pe litoral 

 

 Vasile Chiru a fost lider de sindicat, iar acum este consilier local la Botoşani. El spune că berile şi micii erau cireaşa de pe tort de 1 Mai, asta doar dacă ajungeai să prinzi aşa ceva. „Erau paradele dedicate dictatorului, dedicate partidului. Trebuia să stai o zi întreagă să defilezi, trebuia să te pregăteşti zile întregi înainte pentru această defilare după care, dacă mai aveai putere, mergeai la Baisa şi dacă erai norocos reuşeai ca după ce mai stăteai două ore la o coadă uriaşă să mai prinzi şi tu câteva beri şi câţiva mici. Cam asta era marea sărbătoare de atunci”, a povestit Vasile Chiru.

El a mai spus că acum de 1 Mai galantarele sunt goale doar pentru că tot ce era înăuntru a fost cumpărat pentru grătar, pe când înainte acestea erau goale pentru că nu erau aprovizionate.

În două locuri mergeau botoşănenii la grătar şi bere înainte de Revoluţie, lângă pădurile de la Baisa şi la Rediu. În ambele locuri acum sunt proprietăţi private, iar grătarul la marginea pădurii este interzis în zonele neamenajate. Acum, în ambele locuri sunt restaurante private care deţin şi o bună parte din terenul pe care pe vremuri botoşănenii ieşeau la grătar. Primăria Botoşani a amenajat loc pentru grătare la pădurea de la marginea municipiului, la ieşirea spre Suceava.

Nostalgii şi planuri de distracţie

La Suceava erau celebrele serbările câmpeneşti de la Dumbrava Minunată, primul complex de agrement deschis la Fălticeni. Oamenii se bucurau să stea în aer liber, la un şpriţ ori bere rece. Cei care aveau relaţii printre potentaţii zilei se odihneau în cabană ori pe terasele complexului. Restul stăteau pe iarba verde. În prezent, fostul complex este proprietatea Schitului de maici „Sf. Gheorghe” Buciumeni.

La Vaslui erau celebre petrecerile din pădurea Brodoc, unde lumea se aduna cu mic, cu mare după tradiţionala defilare. „Era frumos, mergeam cu familia, cu prietenii de la serviciu. Acum nu mai defilăm, mâncăm mici pe terasă sau deloc”, a oftat Claudiu Păduraru, un vasluian pentru care 1 Mai chiar era o sărbătoare frumoasă. La Bârlad, chefurile se încingeau în pădurea Prodana sau la restaurantul din Grădina Publică, „unde nu era deloc uşor să prinzi loc, dar dacă reuşeai merita”, după cum a recunoscut Mărioara Popa, o pensionară nostalgică.

Iaşul a rămas fidel Ciricului, care astăzi îşi aşteaptă primii clienţi din sezonul estival. Zona a fost mereu punctul de atracţie al serbărilor câmpeneşti şi puţini erau cei care ratau astfel de momente. „Eram copil pe atunci, dar îmi amintesc cu câtă bucurie mergeam cu părinţii mei la Ciric de 1 Mai. Se organizau şi fabricile, puneau la dispoziţie autobuze gratuit. Nu erau deloc rău că şi distracţia are rolul ei, nu doar munca”, a zâmbit Vlad Manta.

Dacă şi vremea va permite, astăzi zonele de agrement se vor umple de grătare fumegânde şi de petrecăreţi. Cei care vor prefera restaurantele vor putea alege din grătarele clasice de mici, cârnăciori, frigărui sau creveţi ori caracatiţă. Tinerii au la dispoziţie cluburile din marile oraşe, care au anunţat petreceri tematice. În 2017, faptul că 1 Mai a venit ca o prelungire a weekend-ului şi a adus o minivacanţă, ceea ce unora le-a dat prilejul de a pleca la munte sau de a călători prin ţară.

Maura ANGHEL, Alina CALINIUC

În anul1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind marcată prin manifestaţii muncitoreşti.