Autostrada Moldovei, între șosea și imperiu comercial

Autostrada Moldovei A7 nu mai este doar o șosea de mare viteză. Devine, pe hârtie, un adevărat oraș liniar al serviciilor, un colos rutier presărat cu spații comerciale, stații de carburant, hub-uri electrice și parcări „strategice” care ar trebui să transforme experiența șoferilor într-una… europeană. Însă dincolo de limbajul tehnic și avalanșa de kilometri marcați cu precizie milimetrică, miza este uriașă: cine controlează spațiile de servicii controlează fluxul financiar al autostrăzii!

De la Ploiești la Pașcani, fiecare lot al Autostrăzii Moldovei este presărat cu spații de servicii tip S1 și S3, parcări de scurtă durată și centre de întreținere. La km 28+400 stânga și dreapta între Ploiești și Buzău – spații de servicii. La km 58+400 – alte spații, de tip S3. La km 67+750 – din nou, stânga-dreapta. La km 48+000 – parcări de scurtă durată. Și lista continuă obsesiv, matematic, până spre Bacău și Pașcani.

Pe tronsonul Focșani – Bacău apar parcări la km 3+000 și spații S1 la km 24+500. Mai sus, spre Pașcani, alte puncte strategice: km 58+500, km 89+300, km 6+900, km 52+300, km 65+300.

A7 nu este o simplă înșiruire de cifre. Este harta unei viitoare rețele comerciale cu potențial de zeci de milioane de euro anual.

Conform normativelor tehnice invocate – PD 162-2002, Ordinul 1296/2017, standardele T.E.M., Regulamentul UE 2023/1804 – fiecare spațiu de servicii concesionat va trebui să includă parcări pentru autoturisme, camioane și autocare, toalete publice și dușuri, stații de distribuție carburant, spații comerciale și zonă food, stații de încărcare pentru vehicule electrice.

Cu alte cuvinte, benzinării moderne, mini-mall-uri rutiere și hub-uri pentru mobilitatea viitorului. Documentele vorbesc despre „standarde europene”, infrastructură pentru combustibili alternative, obligația concesionarilor de a proiecta, construi, opera și întreține aceste spații impecabil.

În baza Legii 100/2016, firmele care vor câștiga contractele de concesiune vor finanța integral proiectarea și construcția, urmând să recupereze investiția din exploatare. Termenele: între 18 și 24 de luni de la semnarea contractului.

În traducere liberă: cine prinde spațiile de servicii de pe A7 pune mâna pe o sursă constantă de profit, într-un coridor rutier care va lega sudul țării de inima Moldovei.

A7 nu înseamnă doar asfalt și noduri rutiere. Înseamnă un ecosistem economic paralel. Fiecare km marcat pentru „S1” sau „S3” înseamnă oportunitate de business, chirii, lanțuri de retail, rețele petroliere, infrastructură verde.

Pe măsură ce loturile sunt puse în circulație sau avansează în execuție, devine clar că A7 nu va fi doar o autostradă – va fi coloana vertebrală comercială a Moldovei.

Un lucru este cert: pe A7 nu se construiesc doar benzi de circulație. Se construiește o rețea de interese, profit și influență care va modela economia regiunii pentru deceniile următoare. Daniel BACIU