Autostrada Unirii, sufocată de incompetenţa guvernamentală
Dimensiune font:
* parteneriat public-privat (PPP) - cu probleme în toată Europa * un raport al Curţii Europene de Conturi arată că autostrăzile europene construite în regim PPP nu au fost gata la timp şi au costat peste estimarea iniţială * în cazul tronsonului Târgu Neamţ - Iaşi, valoarea proiectului va ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, în loc de 1,2 miliarde, cât se estimează că ar costa acum construirea acestui segment
Încă din primăvara anului trecut, după ce analizase mai multe proiecte prin parteneriat public-privat (PPP), Curtea de Conturi a Uniunii Europene trăgea un semnal de alarmă. Astfel, după ce au fost analizate 12 contracte PPP din Spania, Grecia, Franţa, Irlanda, dintre care şase erau contracte pentru autostrăzi, a reieşit faptul că parteneriatele public-privat din Uniunea Europeană sunt afectate de deficienţe generalizate şi prezintă beneficii limitate. Raportul arată că autostrăzile construite în regim PPP nu sunt gata la timp şi de cele mai multe ori ajung să coste mai mult decât era estimat iniţial, întrucât proiectele sunt slab pregătite şi bazate pe studii incomplete sau pe estimări mult prea optimiste ale traficului şi ale încasărilor obţinute din taxele plătite de şoferi.
Grecia a plătit scump greşelile făcute în derularea proiectelor de parteneriat public-privat. Nici una dintre cele trei autostrăzi construite în PPP şi analizate de auditorii europeni – Moreas, Olympia şi autostrada Greciei Centrale – nu a fost gata la timp. Întârzierile au fost, în medie, de 4 ani. În plus, pentru că pe aceste autostrăzi au circulat mai puţine vehicule decât se estimase iniţial, contribuabilii eleni au fost nevoiţi să suporte costuri suplimentare de peste 1,2 miliarde de euro. Asta în condiţiile în care în urma renegocierii contractelor s-a amânat oricum construirea unor tronsoane importante din toate cele trei şosele de mare viteză.
De exemplu, ca urmare a plăţii din partea statului către concesionari şi a creşterii substanţiale a costurilor financiare, costul total per km al proiectului autostrăzii Greciei Centrale a crescut cu 47%, de la valoarea iniţială de 13,7 milioane de euro la 20,2 milioane de euro per km, în timp ce lungimea tronsonului care trebuia construit a fost redusă cu 55%.
România poate pierde miliarde de euro din fonduri europene
În cazul tronsonului Târgu Neamţ - Iaşi, valoarea proiectului va ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, în loc de 1,2 miliarde, cât se estimează că ar costa acum construirea acestui segment.
Comisarul european Corina Creţu a criticat în repetate rânduri guvernul Dăncilă pentru că ignoră fondurile UE şi nu trimite proiecte mari de infrastructură pentru aprobare la Comisia Europeană.
Prin demararea acestor proiecte în PPP, România va pierde miliarde de euro din fonduri europene prin neaccesarea acestora. Vom asista la întârzieri şi costuri suplimentare nepermis de mari, în condiţiile în care unele din aceste proiecte au fost, deja, demarate. Aceste intenţii de realizare a proiectelor prin PPP reprezintă o încercare de mascare a incompetenţei personalului din ministere, aspect pe care l-a recunoscut şi preşedintele PSD Liviu Dragnea, aflat săptămâna trecută la Iaşi, care a declarat că Guvernul „are bani, dorinţă şi putinţă” pentru a reuşi să ducă la bun sfârşit proiectele de dezvoltare ale României, însă se loveşte de ignoranţa şi incompetenţa angajaţilor din instituţiile publice, dar şi de companiile străine, care „câştigă contractul, intră în insolvenţă şi pe urmă nu vor să mai lucreze”.
Unul dintre proiectele guvernului Dăncilă proiectate pentru a fi realizate prin PPP, în loc de construirea cu ajutorul fondurilor europene gratuite, este şi autostrada Târgu Neamţ – Iaşi, care se desfăşoară pe teritoriul judeţului Iaşi şi are o lungime de 61 km, la care se adaugă 7 km reprezentând bretelele nodurilor DN28 si Km 61+000, bretele ce vor fi de asemenea la profil de autostradă. Lungimea totală a traseului construit la profil de autostradă va fi de 68 km.
Potrivit Studiului de fundamentare, investiţia este estimată la peste un miliard de euro (1,001 miliarde euro construcţia, costuri sisteme de taxare – 12 milioane euro, costuri sisteme de securitate – 2 milioane euro), sumă ce ar trebui asigurată de partenerul privat (firma) care va intra în parteneriat cu statul român. O parte va fi însă suportată şi de bugetul de stat.
După construcţia autostrăzii, care va dura 4 ani, beneficiarul privat (firmă) va opera autostrada timp de 2 de ani. Partenerul public va fi Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Dat fiind că va fi realizată pe cheltuiala (parţială) a unei firme, autostrada va avea o taxă de utilizare pentru fiecare autoturism. Astfel, taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 km de autostradă parcurşi este de 6,3 euro fără TVA, calculată funcţie de distanţa parcursă de vehicul. Pentru un vehicul din categoria LGV se plăteşte, pentru fiecare 100 km autostradă 8,8 euro fără tva, iar pentru un HGV şi un Bus se plăteşte 12,6 euro fără tva. Nivelul taxei poate fi supus indexării, la data de 01 martie a fiecărui an, proporţional cu rata de creştere a salariului mediu net din anul anterior.
Riscul de trafic va fi doar la „partenerul” privat?
Există serioase semne de întrebare dacă pe noua autostradă, atunci când va fi gata, vor circula suficiente maşini, astfel încât constructorul privat să-şi acopere investiţia din taxele achitate de şoferi.
Bineînţeles, românul este foarte sensibil când vine vorba de a da bani, astfel că este greu să anticipezi cât va scădea traficul în condiţiile introducerii acestui tarif, în contextul în care valoarea nu este de neglijat. Pentru parcurgerea a 160 de kilometri un automobilist va plăti, fără TVA, 10 euro, aşadar vreo 55 de lei cu TVA sau 110 lei dus - întors. Apare, inevitabil, întrebarea dacă se vor înregistra valorile de trafic la nivelul autostrăzii - ipoteza autostradă cu taxă- (estimate pentru intervalul 2020-2050) în Studiul de fundamentare - aproximativ 75% din autoturisme rămân pe autostradă în varianta cu taxă, - aproximativ 85% din LGV rămân pe autostradă în varianta cu taxă, - aproximativ 90 % din HGV rămân pe autostradă în varianta cu taxă, - aproximativ 90 % din BUS rămân pe autostradă în varianta cu taxă. Estimări optimiste.
În plus, scenariul luat în calcul este unul lung, în care nimeni nu ştie ce se poate întâmpla. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, riscul de trafic nu este la stat, ci este la „partenerul” privat. Aceasta se întâmplă doar teoretic, căci practic partenerul privat va primi constant bani de la stat cu titlul de plăţi de disponibilitate din care vor fi scăzute încasările „partenerului” din trafic.
„Guvernul României ar trebui să îşi reevalueze poziţia”
Deputatul Petru Movilă, iniţiatorul Legii Autostrăzii Unirii, a arătat, pe baza documentaţiei care stă la baza achiziţiei publice în sistem PPP pentru tronsonul Târgu Neamţ - Iaşi că, la recepţia finală, valoarea proiectului va ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, în loc de 1,2 miliarde, cât se estimează că ar costa acum construirea acestui segment.
Deputatul Movilă a explicat că acest cost suplimentar vine din prima de disponibilitate în valoare de 79,6 milioane de euro pe care Guvernul o va plăti în fiecare dintre cei 26 de ani de operare a autostrăzii în regim de parteneriat public privat (PPP). În total, aproximativ 2 miliarde de euro, la care se adaugă 300 de milioane de euro partea statului român (prin Ministerul Transporturilor) în cadrul PPP, şi o eventuală primă de succes dacă sunt respectaţi termenii contractului, respectiv alţi 80 de milioane de euro din care se scad circa 550 de milioane, estimarea încasărilor din taxa de autostradă.
Drept urmare, deputatul consideră că Guvernul României ar trebui să îşi reevalueze poziţia pentru acest tronson de drum şi să demareze de urgenţă procedurile „pentru a accesa fonduri europene, credite externe şi de la bugetul de stat”. „Chiar dacă în Legea pe care am iniţiat-o am enumerat şi posibilitatea ca finanţarea autostrăzii Ungheni – Iaşi - Târgu Mureş să se facă şi prin PPP, consider că nu este o soluţie bună, corectă, este o soluţie costisitoare pentru statul român şi pentru români”, este de părere Petru Movilă, deputat PMP de Iaşi.
Florentina SANDU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau