Bullying şi cyberbullying – atentate la sănătatea copiilor

 Un studiu arată că mai puţin de jumătate dintre copii percep internetul ca fiind un mediu sigur şi doar o treime cred că în mediul online oamenii sunt drăguţi şi îţi oferă ajutor * peste 60% spun că ştiu ce să facă atunci când cineva de pe internet se comportă într-un mod care nu le place

 

La sfârşitul anului trecut, Parlamentul a modificat Legea Educaţiei şi a interzis bullyingul, definit care acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat. Acest fenomen implică un dezechilibru de putere, care are drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială. Din păcate, aproape fiecare act de hărţuire care are loc în şcoli continuă pe Internet, iar copiii şi tinerii ar trebui să aibă mare grijă, la fel şi părinţii şi educatorii. Fenomenul, cunoscut drept cyber-bullying, poate avea urmări grave, avertizează psihologii şi specialiştii în educaţie. Hărţuirea de pe Internet poate transfera conflictele în offline, care se pot escalada. În această situaţie o parte din vină o au şi părinţii, care postează exagerat de multe fotografii sau informaţii cu copiii lor pe internet. Un studiu făcut de platforma DigiLiv-REI arată că 3 din zece copii declară că părinţii au publicat informaţii despre ei pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt de acord cu acest lucru. 17% declară că profesorii au făcut acelaşi lucru. Studiul este unul dintre primele din România care vorbeşte şi despre fenomenul de sharenting (termen creat prin alăturarea dintre share şi parenting), care urmăreşte distribuirea, de către părinte, pe site-urile online de socializare a imaginilor, filmuleţelor sau a poveştilor despre copil. Studiul arată că astfel adulţii creează o „amprentă digitală” a copilului cu mult înainte ca acesta să îşi înceapă propria viaţa digitală sau, în alte cazuri, paralel cu aceasta dar devenind parte din identitatea digitală a copilului. „Hărțuirea online este un fenomen complex care afectează grav victimile mediului online și constă în texte sau email-uri răutăcioase cu mesaje negative, zvonuri răspândite sau ironizarea unei persoane prin email sau site-uri de socializare, distribuirea unor poze sau video ofensatoare, crearea profilurilor false etc. Ceea ce face ca hărţuirea online sa fie şi mai periculoasă este faptul că odată Informaţiile postate pe Internet sunt foarte greu de eliminat definitiv pentru că mereu altcineva s-ar putea să le copie și posteze altundeva iar ritmul multiplicării acestor postări este şi mai mare decât în viaţa reală. Ca și implicații psihologice, victimile hartuirii online tind să se izoleze de ceilalți, se închid în sine, pot intra în depresie, dezvoltă comportamente adictive: alcool sau droguri, ceea ce determină scăderea stimei de sine și schimbări majore comportamentale”, a spus psihologul ieşean Mihaela Gheran Palade.

Băieţii, mai expuşi decât fetele

Cercetarea mai arată că, dacă doar 7 % dintre fetele de 9-12 ani declară că au primit comentarii negative ca urmare a postărilor părinţilor şi 15% spun că au cerut părinţilor să şteargă aceste conţinuturi, la 13-17 ani aceste procente cresc la 19%, respectiv 28%. Pentru băieţi comentariile jignitoare sunt şi mai prezente (23% la 9-12 ani şi 27% la 13-17 ani). „Aceste rezultate confirmă datele prezentate anterior despre bullying şi cyberbullying în rândul băieţilor ca fiind mai mare decât în rândul fetelor şi descriu o cultură a agresivităţii care se creează în jurul băieţilor din România de la cele mai mici vârste”, au mai spus autorii raportului.

Studiul arată că, faţă de acum 5 ani, a crescut gradul de alfabetizare digitală în rândul copiilor din România, concomitent cu gradul de expunere la riscuri întâlnite în mediul online şi cu apariţia de noi riscuri. „Cu toate că mai puţin de jumătate dintre copii percep internetul ca fiind un mediu sigur şi doar o treime cred că în mediul online oamenii sunt drăguţi şi îţi oferă ajutor, peste 60% spun că ştiu ce să facă atunci când cineva de pe internet se comportă într-un mod care nu le place. Pentru patru din zece copii internetul are valenţe pozitive, considerând că le este mai uşor să fie ei înşişi atunci când sunt online decât în interacţiunile faţă în faţă cu oamenii. Copiii manifestă astfel o atitudine critică asupra internetului, dar care, împreună cu competenţele digitale însuşite, le permite totuşi să se bucure de oportunităţile pe care internetul le oferă”, a fost una dintre concluziile raportului EU Kids Online, coordonat în România de Anca Velicu, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române şi membru fondator al platformei DigiLiv-REI.

Maura ANGHEL