Ce model de regionalizare ar trebui aplicat în România?

default

Dimensiune font:

| 29-04-2013 05:00

* trei sunt cele vizate de autorităţi - polonez, german şi francez * niciunul nu poate fi aplicat însă ca „o mănuşă” * fiecare dintre sisteme are particularităţile sale, fiind necesar ca autorităţile române să vină cu propria expertiză * regionalizarea ar trebui implementată de la 1 ianuarie 2014

Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”continuă campania de informare a opiniei publice asupra oportunităţii regionalizării ţării. În ediţia de astăzi punem în oglindă cele trei sisteme vehiculate la nivel politic ca sursă de inspiraţie - polonez, francez şi german. Articolele publicate anterior în cadrul acestei campanii pot fi vizualizate pe wwww.ziarulevenimentul.ro la secţiunea „Regionalizare”.

Politicienii români au vorbit în contextul regionalizării de trei modele principale ca sursă de inspiraţie: polonez, francez şi german. Actualul sistem administrativ are la bază fundamente franceze, însă specialiştii afirmă că o implementare a regionalizării după modelul Franţei nu ar duce la o reducere a birocraţiei. Cel mai agreat este cel polonez, sistemul arătându-şi din plin eficienţa în contextul absorbţiei de fonduri europene, în timp ce modelul german este unul federalist, cu puţine şanse de aplicare în România. Planul autorităţilor române este ca proiectul regionalizării să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014, după ce, în toamna acestui an, va fi convocat un referendum pentru modificarea Constituţiei pentru introducerea regiunilor în legea fundamentală. Recent, vicepremierul Liviu Dragnea a precizat că proiectul regionalizării va fi adoptat, ulterior, prin asumarea răspunderii de către Guvern.


Modelul polonez, un succes cotestat
Procesul de descentralizare în Polonia a început încă din anul 1990 prin asigurarea autonomiei la nivelul administraţiei publice locale. Împărţirea în voievodate (regiuni) a venit mult mai târziu, după aproape zece ani. Cele 49 de unităţi administrativ-teritoriale au format un număr de 16 regiuni cu rol de conducere la nivel regional, cu un parlament local şi un consiliu executiv. Actul privind Autonomia Voievodatelor a fost adoptat în iunie 1998 şi a intrat în vigoare în ianuarie 1999. „Cele 16 voievodate formează nivelul cel mai înalt al împărţirii teritoriale a Poloniei. Puterile administrative sunt împărţite de către guvernatorul desemnat de guvernul central - voievodul şi consiliul ales de cetăţeni care alege executivul şi este condus de un mareşal. Un voievodat este o entitate juridică şi poate promulga legea la nivel local. Primul-ministru şi voievodul supraveghează activităţile administraţiei voievodatului, iar camera de audit - activităţile financiare”, se arată într-un studiu al Fundaţiei Soros. Baza reformei administrative s-a făcut pe un model nou structurat pe trei nivele: comună, district şi voievodat. Comunele sunt de două feluri, rurale şi urbane, şi au un sistem de conducere similar cu cel român. Districtele sunt entităţi cu o populaţie de circa 100.000 de locuitori.


Regiunile au controlat direct un sfert din fondurile UE
Polonia a intrat în Uniunea Europeană în 2004, iar în primul exerciţiu bugetar puterea regiunilor a fost una limitată. Însă, în perioada 2007 - 2013, cele 16 regiuni au avut control direct asupra unui sfert din fondurile europene oferite Poloniei, suma fiind de aproape 25 miliarde euro. Funcţionarea autorităţilor regionale ca organisme de management a dus statul polonez pe primul în Europa din punct de vedere al gradului de absorbţie. Potrivit unor studii europene, un aspect important în atingerea acestui deziderat a constat în forţa Poloniei de a negocia cu Comisia Europeană programe operaţionale regionale în funcţie de nevoile specifice ale fiecărui voievodat. În studiul realizat de Fundaţia Soros, se subliniază că cele mai multe priorităţi diferă de la regiune la regiune, iar punerea în aplicare a acestora se realizează în contextul structurii socio-economice şi a strategiei de dezvoltare zonală. Majoritatea atribuţiilor în implementarea programelor europene au fost delegate către autorităţi regionale de auto-guvernare, care au identificat proiectele şi au îndeplinit un rol de audit, monitorizare, certificare şi verificări ale plăţilor. Principalele linii de acţiune au fost infrastructura, sănătatea şi educaţia. Deşi succesul Poloniei în absorbţia fondurilor europene nu poate fi negat, sunt voci care găsesc unele vulnerabilităţi la modelul polonez, susţinând că acesta a adâncit decalajul economic dintre zonele sărace şi cele mai dezvoltate.


Modelul francez, sufocat de birocraţie
Primele discuţii concrete privind regionalizarea au apărut în la începutul anilor 1950. „În Franţa, regionalizarea a fost mai întâi administrativă. Structurat iniţial pe două paliere, sistemul administrativ francez s-a caracterizat, timp de aproape două secole, pe lângă centralizarea excesivă şi printr-o mare fragmentare. Este motivul pentru care în anii 1950 a fost instituit un nivel administrativ superior, regional. Delimitarea regiunilor a devenit efectivă în noiembrie 1956. (...) Transformarea regiunii în colectivitate teritorială deplină, în 1982, a fost modificarea legislativă cea mai importantă”, se arată într-un studiu de specialitate realizat în urmă cu câţiva ani. În 1969, generalul de Gaulle a propus introducerea regiunilor în Constituţie, dar referendumul constituţional a fost respins.


Regionalizarea Franţei a fost definitivată în 1992
Eforturile depuse de preşedintele Georges Pompidou au dus la înfiinţarea autorităţile regionale (Consiliul Regional şi Comitetul Regional Economic şi Social, acest ultim for cu rol consultativ) în 1972. Ulterior, o serie de atribuţii guvernamentale au fost delegate, iar în 1986 a avut loc prima alegere prin vot direct a consilierilor regionali. Şase ani mai târziu este finalizat şi procesul de regionalizare printr-o lege în care se reglementează că administrarea teritorială este asigurată de comunităţile regionale descentralizate şi de către serviciile transferate ale statului. Fundamentul constituţional a venit mult mai târziu, în anul 2003. Consiliul Regional este forul de conducere al regiunii cu rol executiv, corespondentul agenţiilor de dezvoltare regionale române fiind Autorităţile de Dezvoltare Regionale, secretariate generale care funcţionează în cadrul administraţiei regionale. În prezent, principalele atribuţii la nivel regional sunt în sectoare precum educaţia, pregătirea şi formarea profesională, iniţierea de proiecte regionale şi organizarea şi finanţarea transporturilor. Specialiştii afirmă că modelul francez este depăşit din cauza unei birocraţii excesive, precum se subliniază şi într-un raport întocmit la solicitarea fostului preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy. Actul notează că atribuţiile autorităţilor regionale sunt similare cu cele dintr-un nivel administrativ inferior, concluzionând că „regiunile trebuie întărite, departamentele desfiinţate (100 la număr - n.r.), iar comunele comasate (de la 36.000 la 6.000 – n.r.)”.

 

 


Modelul german, aproape imposibil de aplicat în România
Un sistem cu puţine şanse de a fi aplicat în România din cauza particularităţii sale este cel german. Specialiştii afirmă că federalizarea Germaniei a avut două motoare specifice: apartenenţa cetăţenilor la regiuni istorice şi situaţia în care s-a aflat Germania după cel de-al Doilea Război Mondial. Neadoptarea unui sistem german este susţinută chiar şi de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care a subliniat, recent, că România nu poate prelua un astfel de model întrucât "Germania este republică federală, iar România stat naţional". Germania numără 16 landuri, fiecare având o constituţie proprie, în plus faţă de legea fundamentală a statului federal, propriul guvern şi propria legislaţie în domeniile care ţin de competenţa acestora, fiind vorba în special de educaţie, cultură şi poliţie. Prin propria reprezentanţă la nivel central, landurile intervin în politica generală, în condiţiile în care unele dintre acestea şi-au deschis birouri la Bruxelles pentru a influenţa decizia şi la nivel european, din această categorie făcând parte cele mai bogate state, Bavaria şi Hessen.

Ce modele a identificat Parlamentul României
Într-un studiu realizat de Parlamentul României în anul 2011 au fost identificate patru modele europene de regionalizare: francez, german, anglo-saxon şi scandinav. Cel mai răspândit este cel francez, tradiţia napoleniană fiind sursă de inspiraţie pentru Italia, Spania, Grecia, precum şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Potrivit studiului citat, modelul se bazează pe centralizarea autorităţii, uniformitate şi simetrie. Austriecii şi olandezii au adoptat un model german care recunoaşte entităţi intermediare de autoritate, în timp ce modelul anglo-saxon, prezent în Marea Britanie, nu identifică statul ca personalitate juridică. Suedezii şi finlandezii au un sistem bazat pe modelul francez, aportul celor două ţării creând diferenţe mari în privinţa măsurilor de descentralizare. În majoritatea ţărilor în care s-a făcut procesul de regionalizare, reorganizarea administrativ-teritorială a venit la pachet cu transferul unor atribuţii guvernamentale privind colectarea taxelor şi împărţirea resurselor la nivel regional. „În multe state europene, procesul descentralizării a avut, în principal, tendinţa regionalizării, creându-se nivelul teritorial regional (Cehia, Slovacia, Danemarca, Slovenia) sau prin consolidarea autonomiei regionale existente (Germania, Spania, Italia, Franţa, Polonia). Crearea regiunilor în noile state membre (Ungarua, Lituania, România) a constituit prilej de noi experimentări”, se precizează în studiul parlamentar, citat de cursdeguvernare.ro.

Pagină realizată de Alex Andrei
 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

%ANUNTSPECIAL%
Lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 200/89/2011, aflat pe rolul Tribunalului Vaslui şi C.E.C. Bank Sucursala Vaslui, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, precum şi a Codului de procedură civilă, a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. „GENIALUL” S.R.L. Vaslui, cu sediul în mun. Vaslui, str. Alexandru cel Bun, bl. 187, sc. C, et. 2, ap. 12, judeţul Vaslui, cât şi terenul proprietatea lui Cordunianu Tudorel, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, ADRESA, Componenţa/Observaţii, Valoare - lei- 1. Construcţia C2 – magazin, birou, spaţiu odihnă, Loc. Secuia, com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui, suprafaţă construită 130,96 m.p., iar terenul pe care este amplasată construcţia nu aparţine debitoarei, 24.720,00 2. Bunuri mobile, Loc. Secuia, com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui Vitrină frigorifică Mondial Elite, Rafturi PAL, Birou-masă PAL, Raft pâine lemn, Cântar electronic, Casă de marcat Datecs MP55A, 1.165,00. Preţul de pornire la licitaţie este cel de mai sus, iar vânzarea se va face conform hotărârii Adunării creditorilor din data de 23.03.2021. Vânzarea prin licitaţie publică pentru bunurile debitoarei va avea loc la data de 18.06.2021, ora 1000 şi se vor organiza 5 şedinţe săptămânale, respectiv la până la data de 16.07.2021. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 5% din preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile mobile şi 2.000 lei din valoarea activului licitat, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei şi a caietului de sarcini, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Preţul caietului de sarcini este 500,00 lei pentru bunurile imobile şi 50,00 lei pentru bunurile mobile şi este obligatoriu pentru participanţii la licitaţie. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefonul 0335/566.035, 0727/850.575, fax 0335/814.103. Lichidator judiciar, Estconsult I.P.U.R.L. Huşi
1. Informații generale privind autoritatea contractantă, în special denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, numărul de telefon, fax și/sau adresa de e-mail, persoană de contact: Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Zemeș, str. Principală, nr. 200, Zemeș, judeţul Bacău, telefon 0234383037, fax 023438330, email adp@zemes.ro, persoană de contact Alupei Teofil. 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie închiriat: Spațiu nr. 1 (boxă), în suprafață de 16,03 m.p., ce face parte din imobilul Piață Zemeș, strada Principală nr.160, proprietate publică a Comunei Zemeș, pentru activități economice comerț sau servicii. Închirierea se face conform H.C.L. 82/17.05.2021, si O.U.G. nr. 57/2019. 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc in Caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: de pe site-ul www.zemes.ro sau de la sediul U.A.T. Comuna Zemeș. 3.2. Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul instituției de la care se poate obține un exemplar din documentația de atribuire: Compartimentul Administrare Domeniu Public si Privat, U.A.T. Comuna Zemeș, strada Principală nr. 200, de luni până vineri, între orele 08.00-13.00. 3.3. Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 10 lei, se poate achita numerar la casieria UAT Comuna Zemeș. 3.4. Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 14/06/2021, ora 13.00. 4. Informații privind ofertele: 4.1. Data-limită de depunere a ofertelor: 23/06/2021, ora 13.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura UAT Comuna Zemeș, strada Principală, nr. 200, județul Bacău. 4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: un exemplar. 5. Data și locul la care se va desfășura ședința publică de deschidere a ofertelor: 24/06/2020, ora 10.00, la sediul UAT Comuna Zemeș, str. Principală nr. 200, județul Bacău. 6. Denumirea, adresa, numărul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Bacău, Str. Ştefan cel Mare nr. 4, tel: 0234/514419, fax 0234/525211, email tr-bacau-info@just.ro. 7. Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării: 26/05/2021
Cereri trăsnite în justiţia ieşeană
08/06/2021 10:45

Una din cele mai trăsnite cereri de chemare in judecată inregistrate anul ăsta la Iaşi a fost cea din data de 19 decembrie, prin care reclamanta Maria C. a solicitat instanţei să-l oblige pe Sorin M. la r ...

 Super concert și focuri de artificii în noaptea de Revelion
31/12/2019 15:29

  Cu ocazia trecerii in Noul An Primăria Municipiului Iasi va oferi din nou iesenilor traditionalul concert si focuri de artificii. Din păcate, programul anuntat initial al concertului a suferit o modi ...

FOTO - întâietatea la pețitul fetelor din Ruginoasa, tranșată de jandarmi!
31/12/2019 14:50

 Bătălia de la Ruginoasa, binecunoscuta incăierare de la sfarsit de an dintre deleni si văleni nu a mai avut loc! Cetele de urători, la fel ca in ultimii ani, au iesit pe ulite de la răsărit, doar c ...

Iaşul va avea un spital competitiv cu orice mare spital din lume
31/12/2019 14:22

Construcţia Spitalului Regional Iaşi va fi demarată mai repede decat ne-am fi aşteptat. Contractul de finanţare a fost semnat cu o zi inainte de incheierea anului 2019. „Am semnat, astăzi, contractu ...

Doar 949 ieşeni mai încasează indemnizaţie de şomaj
31/12/2019 14:20

* Iaşul inregistrează 8.242 şomeri, din care 3.723 sunt femei * dintre aceştia, doar 949 mai incasează indemnizaţie de şomaj, restul beneficiind doar de servicii de ocupare gratuite Conform ultimelor da ...

AJOFM Iaşi găseşte, lunar, de lucru pentru aproape 1.000 de oameni
31/12/2019 00:17

* principalii beneficiari sunt şomerii cu varste de peste 45 de ani, 3.221 dintre aceştia reuşind să-şi facă un rost in acest an * 2.711 sunt tineri intre 35 şi 45 de ani, 2.767 au intre 25 şi 35 de ani ...

„2020 ar putea fi anul creşterii gradului de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi”
31/12/2019 00:08

DA-IS Club (supranumit şi Club de Dezvoltare a Autonomiei şi facilitare a Integrării Sociale) este un proiect de suflet al Asociaţiei Nevăzătorilor din Romania, Filiala Judeţeană Iaşi, promovat de Oana ...

Sănătatea ieşenilor a devenit, în sfârşit, o prioritate
31/12/2019 00:03

La nivelul judeţului Iaşi au fost implementate, in acest an, mai multe programe de screeing prin care a fost evaluată starea de sănătate a populaţiei. Printre ele se numără afecţiunile canceroase, cele ...

Ultima săptămână din an, cea mai incendiară dintre toate
30/12/2019 21:13

După aproape două săptămani de aşa-zisă acalmie, pompierii ieşeni au fost ultra solicitaţi in acest sfarşit de an. Nu vorbim aici despre intervenţiile „casnice”, gen scos căţei de prin f ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei