Construcția barajului de la Vârfu Câmpului, afectată de criza din Guvern

Lipsa unui ministru al Mediului împiedică derularea proiectului * lucrările au primit o finanțare suplimentară de două milioane de lei * aceasta este a doua cea mai mare investiție într-un baraj hidrotehnic după cea de la Stânca, realizată înainte de 1990 

 

 

Construcția barajului de la Vârfu Câmpului și a formării acumulării de apă care va deveni sursa de apă a municipiilor Botoșani și Dorohoi va fi una dintre cele mari investiții publice realizate de statul român în acest județ. Din păcate, lucrările pot fi afectate de criza din Guvern, lipsa unui ministru la Mediu blocând o parte din proiect. Dan Deleanu, subsecretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, originar din Botoșani, a declarat că a fost suplimentat bugetul pentru continuarea lucrărilor la baraj. „Pe lângă bugetul de șase  milioane lei, a mai fost făcută o suplimentare cu două milioane lei. Vrem să declarăm obiectivul proiect de interes de utilitate publică și interes național, sunt două legi, documentațiile sunt la faza de Hotărâre de Guvern pentru expropriere pentru că sunt situri naturale, dar ne lovim de incapacitatea președintelui Iohannis, nu avem ministru la Mediu de la sfârșitul lui august. Toată documentația este pregătită, dar din cauza președintelui nu o putem finaliza”, a atras atenția Deleanu. Acum se lucrează la reactualizarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului care ar putea plasa investiția pe locul doi în județ în istoric, după cea realizată la Barajul Stânca. Importanța proiectului de la Vârfu Câmpului este vitală pentru județul Botoșani deoarece acumularea din aval, de la Bucecea, este aproape colmatată și nu va mai putea alimenta cu apă partea de est a județului peste 15-20 de ani.

Un șantier nefinalizat de 30 de ani

Construcția barajului a început în 1987, când șefii statului și-au propus să ridice o acumulare pe ambele maluri ale râului Siret, care să lege Vârful Câmpului de Zvorâștea (județul Suceava). Barajul trebuia să aibă 10 kilometri lungime și un lac uriaș de acumulare. Conform planurilor inițiale din perioada comunistă, lacul de acumulare urma să alimenteze cu apă Dorohoiul și toate comunele din jur. În plus, ar fi trebuit să oprească viiturile care vara făceau ravagii. Lucrările au continuat

până în 1994, când au fost sistate. Lucrările au fost reluate în 2007, fiind accesate și fonduri externe, prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Nici măcar în aceste condiții, la 10 ani de la reînceperea construcției, barajul nu este gata. Pentru finalizarea investiției mai este nevoie de sume consistente dar și de modernizarea și retehnologizarea echipamentelor, care culmea, s-au învechit fără ca măcar să fie folosite.

Nicolae DRUMEA