Criza forţei de muncă nu a atins Iaşul!
Dimensiune font:
* cel puţin asta susţin statisticienii ieşeni, care au prezentat balanţa forţei de muncă din judeţ * mai mult, aceştia susţin că la Iaşi avem un segment de populaţie care nu învaţă, nici nu munceşte şi care, prin anumite măsuri sociale şi economice de stimulare, ar trebui adus în câmpul muncii
Ciprian Iftimoaei, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, a susţinut joi o conferinţă cu tema „Despre criza forţei de muncă în România”. Potrivit acestuia, problematica resurselor umane, a forţei de muncă, se poate aborda din mai multe perspective: economică, sociologică, demografică. Astfel, criza forţei de muncă se impune a fi analizată luând în discuţie depopularea României, scăderea efectivului populaţiei stabile (rezidente), datorită unor fenomene demografice cum ar fi scăderea natalităţii şi a fertilităţii, precum şi migraţia externă. De exemplu, rata natalităţii la nivel naţional, care reprezintă numărul de născuţi-vii raportat la o mie de locuitori, a fost în anul 1990 de 13,6% şi a scăzut constant, ajungând în anul 2017 la 9,3%. O rată a natalităţii în scădere va reduce în timp segmentul populaţiei active din punct de vedere economic, adică resursele în vârstă de muncă disponibile.
Potrivit directorului Ciprian Iftimoaei, dintre toate fenomenele care ţin de dinamica populaţiei, cu siguranţă migraţia externă afectează cel mai mult forţa de muncă. Astfel - spune Iftimoaei, în anul 2007, când România a aderat la UE, peste jumătate de milion de români au plecat în străinătate. În anul 2017, migraţia externă temporară, care se referă la românii plecaţi pentru mai mult de 12 luni în străinătate, a fost de 219.000 persoane, din care peste 85% aveau vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, care reprezintă tocmai populaţia activă economic.
Nu există criză!
Cu toate acestea, la întâlnirea de joi, Ciprian Iftimoaei a demonstrat că la nivelul judeţului Iaşi nu avem din punct de vedere statistic o criză a forţei de muncă. „Datele pe care le-am prezentat au fost cele de la 1 ianuarie 2018. La acea dată, populaţia stabilă a judeţului Iaşi era de 791.210 de persoane, din care resursele de muncă erau ca efectiv 518.600 persoane. Prin resurse de muncă, înţelegem acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale. Din efectivul de 518.600 de persoane, populaţia ocupată din judeţul Iaşi este de 282.700 de persoane. Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate pe bază de contract sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură etc. Din populaţia ocupată de 282.700 persoane din judeţul Iaşi, salariaţi sunt aproximativ 174.000 de persoane. Numărul şomerilor la 1 ianuarie 2018 a fost de 12.000 persoane. Dacă adunăm efectivul populaţiei ocupate (282.700 de persoane) cu efectivul şomerilor (12.000 persoane) vom obţine efectivul populaţiei active, de 294.700 persoane. Din resursele de muncă de 518.000 persoane scădem populaţia activă de 294.700 persoane şi rezultă diferenţa de 223.900 persoane, care reprezintă populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă (care nu muncesc şi nici nu învaţă). Rata de ocupare la nivelul judeţului Iaşi, adică raportul exprimat procentual dintre populaţia ocupată şi totalul resurselor de muncă este de 54,5%. Concluzia acestei prezentări sintetice a balanţei forţei de muncă a fost că, din punct de vedere statistic, nu avem o criză a forţei de muncă în judeţul Iaşi. Dimpotrivă, rezultă că avem un segment de populaţie care nu învaţă, nici nu munceşte şi care, prin anumite măsuri sociale şi economice de stimulare, ar trebui adusă în câmpul muncii”, a spus Ciprian Iftimoaei.
Tinerii care nu muncesc şi nu învaţă „trebuie aduşi în câmpul muncii”
După părerea sa de sociolog, priorităţile referitoare la forţa de muncă ar trebui să fie următoarele: aducerea în câmpul muncii a tinerilor apţi de muncă, care nu muncesc şi nici nu învaţă (NEETs); creşterea ocupării cu persoane apte de muncă, dar care nu muncesc (persoanele care nu caută de muncă, dar sunt dispuse să muncească şi persoanele care caută de muncă, dar nu găsesc sau nu sunt dispuse să înceapă imediat lucrul); creşterea ocupării prin încadrarea persoanelor cu timp parţial de muncă (2 ore, 4 ore, 6 ore etc.) în timp complet de muncă (sunt mulţi angajaţi cu timp parţial care de fapt muncesc şi 10 ore pe zi), aici referindu-se la categoria „persoanelor subocupate”; prevenirea şi combaterea fenomenului de „muncă suplimentară neremunerată”, care cuprinde persoanele care muncesc peste timpul prevăzut în contractul de muncă, fără a fi plătite.
Alte priorităţi referitoare la forţa de muncă ar trebui să fie promovarea îmbătrânirii active prin prelungirea, la cerere, a activităţii profesionale peste vârsta legală de pensionare şi (re)aducerea în câmpul muncii a persoanelor vârstnice/pensionate care doresc să lucreze; flexibilizarea muncii pentru femei, promovarea unor programe de (re)acomodare a vieţii de familie (munca în gospodărie, creşterea copiilor) cu viaţa profesională şi creşterea ocupării prin inserţia socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi care doresc şi pot munci într-un anumit domeniu, crearea de facilităţi pentru aceste persoane, stimularea angajatorilor pentru a încadra în muncă persoanele cu nevoi speciale. Florentina SANDU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau