Cu POS-ul printre butoaiele cu murături
Dimensiune font:
Iniţiativa unei instituţii bancare de a introduce sistemul de plăţi cu cardul în rândul precupeţelor şi zarzavagiilor din pieţele Iaşului a stârnit destulă rumoare şi multă reticenţă în rândul publicului. „Cum oare poţi s-o-nveţi pe tanti Marghioala să umble cu POS-ul?”, se întrebau mulţi dintre cei aflaţi ieri dimineaţă, în Piaţa Alexandru cel Bun, în minutele premergătoare lansării iniţiativei. Discursurile, dezbaterile şi explicaţiile de pe parcursul evenimentului au dovedit că introducerea acestui sistem de plată este mult mai simplu decât pare. Iar implementarea lui, una de succes.
Lansarea iniţiativei „Plata cu cardul la tarabă”, programată pentru ziua de ieri, ora 9.30, la Piaţa Alexandru cel Bun, a început cu ceva întârziere. Asta, întrucât tentativa de ploaie şi mai ales vântul rece au silit organizatorii să pună umbrelele la mesele de protocol. Chestie care a luat ceva timp. Mai bine de jumătate de oră. Răstimp în care s-au adunat mulţi curioşi în zona unde avea să se desfăşoare evenimentul.
Unii ştiau despre ce e vorba, aflaseră din presă şi comentau, nu fără ironie, ideea de a înzestra precupeţele şi zarzavagii cu POS-uri. „Cum oare poţi s-o-nveţi pe tanti Marghioala să umble cu aşa ceva?”, şi-a manifestat cineva uimirea. Altul: „Or să dea un chix de legendă!”... Şi multe alte asemenea păreri.
Şi cei care nu erau la curent cu urma să se petreacă făceau comentarii spumoase: „Oare vine şi Dăncilă”, „Ce se dă de pomană?”, „De ce covoru-i verde şi nu roşu?” sau „Io-te, au ajuns să facă nuntă la piaţă!”.
Hoţii de buzunare din pieţe vor rămâne fără obiectul muncii
Rumoarea s-a stins rapid, încă de la primele fraze ale discursului de început. Prezentarea iniţiativei s-a făcut succint, dar a fost lămuritoare. Iaşul este al doilea oraş din ţară în care se implementează aşa ceva. Premiera a fost la Sibiu, iar rezultatele au depăşit cu mult estimările băncii. În foarte scurt timp s-au instalat la tarabele de acolo 45 de POS-uri. Şi în urbea noastră debutul a fost promiţător: deja existau patru tarabe înzestrate cu aparate din acestea.
Deşi la prima vedere pare ceva greoi, aproape nefuncţional, în realitate procedura e foarte simplă. Gospodarul de la tarabă vine la administraţia pieţei, depune o cerere, completează câteva hârtii, urmează un instructaj rapid, după care iese de acolo cu POS-ul sub braţ. Se poate pune pe treabă chiar de-a doua zi.
Mai e un aspect, foarte important. Doar producătorii agricoli sunt incluşi în acest program, nu şi ceilalţi comercianţi din piaţă. Fapt ce va duce, încetul cu încetul, la dispariţia intermediarilor, de a căror activitate se plâng atât ţăranii, cât şi clienţii. Avantaje mai sunt şi altele. Atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători. Primii evită situaţiile delicate, precum cele în care n-au să dea rest, au mereu o evidenţă clară a încasărilor, pot economisi etc. Dar, mult mai important, pot concura cu succes hipermarketurile. Oferă muşteriilor facilitatea de a plăti cu cardul şi-i scutesc de a sta la cozi mari, aşa cum sunt cele de la casele de marcat. Aceştia din urmă nu se mai duc la piaţă cu spaima de a cădea victime hoţilor de buzunare.
Primarul Chirica, primul client. A luat o roşie cu 60 de bani
După terminarea speech-urilor, primarul Chirica a ţinut să facă o demonstraţie practică despre cum funcţionează la piaţă acest mod de plată, fiind primul client din Piaţa Alexandru cel Bun care a cumpărat cu cardul de la tarabă. O singură roşie, pentru care i-au fost traşi instant din cont 60 de bani.
A urmat repriza de întrebări din partea publicului şi răspunsurile autorităţilor. Ocazie cu care au reînceput picanteriile. Momentul cel mai spumos: întrebat de cineva când o să facă metrou la Iaşi, acesta dând exemplul lui Boc de la Cluj, Chirica a dat o replică pe măsură: „Voi fi primul client al metroului ardelenesc. Promit. Asta, dacă o să mă mai pot mişca la momentul inaugurării!”.
Altul, pus pe scandal cu orice chip, s-a luat mai întâi de Cristi Stărică, directorul de la Pieţe Iaşi. Că de ce nu e lăsat să-şi aprovizioneze taraba după ora 9.00, că el e inginer-ţăran, munceşte mult şi nu face sex, de aia adoarme după 12 noaptea şi se trezeşte târziu. Directorul a scăpat de pressingul agricultorului, având norocul ca-n colimatorul acestuia să intre însuşi primarul. Printr-o genială inspiraţie de moment, edilul-şef i-a şoptit ceva la ureche revoltatului, liniştindu-l pe moment.
Comentariu din public: „au venit hoţii de bancheri să ne ia banii de pe card”.
Pomana, înainte de toate: ştrudelul a luat faţa plăcintei
Episodul de final a fost unul ce s-a dorit de protocol. Fuseseră pregătite câteva zeci de sacoşe ecologice umplute cu mostre de produse agricole de sezon (ardei, struguri, nuci, prune etc.) pentru a fi date gratuit cumpărătorilor nimeriţi în zonă. În scenariul conceput de către organizatori au mai fost incluse câteva platouri cu plăcinte şi ştrudele, care să fie degustate de către trecători.
A ieşit cu totul altceva. O îmbulzeală de nedescris, de parcă ar fi năvălit hoarde întregi de nesătui lihniţi cronic. În câteva clipe au dispărut toate bunătăţurile, campioană la înhăţat viteză fiind o bătrânică aparent lentă, greoaie şi bântuită de reumatisme. Acesta şi soţul ei pe post de complice, au umplut o sacoşă întreagă, spre invidia pirandei de lângă ea, care n-a mai apucat decât trei plăcinte. Ştrudele erau deja toate în sacoşa venerabilului cuplu.
Năvălitorii au luat până şi florile din ghivecele ce ornaseră zona... Filmuleţul cu fulminantul final îl puteţi viziona pe site-ul ziarului nostru, accesând www.ziarulevenimentul.ro. Marcel FLUERARU, Petrişor FILIP
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau