Demisii în masă la stațiile antigrindină din Iași, Botoșani și Vaslui

Activitatea sistemului național de combatere a căderilor de grindină din zona Moldovei se confruntă cu o situație fără precedent, după ce aproximativ 160 de angajați din stațiile și punctele de comandă antigrindină din Iași, Botoșani și Vaslui au demisionat simultan. Surse din interiorul sistemului afirmă că decizia colectivă ar fi fost declanșată de nemulțumiri legate de plata contribuțiilor sociale, dar și de tensiuni generate de condițiile de muncă și relația cu operatorul privat care gestionează serviciile.

Patronul firmei recunoaște probleme, dar minimalizează gravitatea situației. Contactat în legătură cu valul de demisii, Emil Sârbu, administratorul companiei care operează sistemul antigrindină, a confirmat, la Radio Iași, situația și a anunțat că a început deja transferul de personal din alte județe și recrutări pentru acoperirea posturilor rămase vacante: „Suntem aproape 900 de oameni la nivel de țară. O să mai aducem și din țară, o să mai angajăm și de aici. Nu vor fi probleme că activitatea va fi întreruptă sau că bunurile vor suferi din punct de vedere al activității.”

Cu toate acestea, Sârbu a admis întârzierea la plata obligațiilor aferente salariilor: „Nu au fost achitate contribuțiile sociale pe o anumită perioadă de timp (…) o lună și jumătate. Orice firmă mai are și probleme. Nu cred că asta e… impozitele pe salarii sunt plătite la zi în toată țara”.

Declarația ridică însă întrebări legitime, în contextul în care neplata contribuțiilor sociale poate afecta direct angajații, inclusiv accesul la servicii de sănătate, pensii și concedii medicale.

Fost director: personalul ar putea fi preluat de competitori

Situația este confirmată și de Daniel Florea, fost director al stației antigrindină Iași, care susține că, potrivit informațiilor sale, întreg personalul din punctele regionale și-ar fi depus demisiile luni: „Demisia mea a fost dată din motive personale și am înțeles că întreg personalul din punctele de lansare și punctul de comandă și-ar fi prezentat demisia. (…) Atâta timp cât piața muncii este liberă, fiecare este liber să-și caute de lucru unde știe și unde are competențe.”

Conform acestuia, există posibilitatea ca o parte din angajați să fie deja în discuții cu o firmă concurentă, ceea ce ar putea genera o migrare masivă de specialiști într-un domeniu oricum afectat de lipsa de personal calificat. 

Din nefericire, statul a suspendat, încă din toamna trecută, finanțarea sistemului antigrindină la nivel național, după ce a funcționat neîntrerupt 20 de ani. Motivul: punctele de lansare nu sunt omologate. În plus, nu există un studiu care să arate dacă între intervențiile în atmosferă și apariția secetei există sau nu o legătură, au anunțat reprezentații Ministerului Agriculturii.

Suspendarea tragerilor cu rachete antigrindină a fost cerută de unele asociații de fermieri care au reclamat că în zonele lor a apărut seceta.

În prezent, sunt circa 120 de puncte de lansare a rachetelor anti-grindină și era în plan construcția a încă 86, multe dintre acestea în zona Moldovei, în județele Botoșani și Suceava.

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) transmite că lucrează la soluții alternative pentru protecția culturilor agricole, în perioadele în care lansarea rachetelor este suspendată.

Potrivit instituției, în ultimii ani au fost analizate și tehnologii complementare intervențiilor tradiționale din atmosferă: utilizarea aeronavelor special echipate, generatoare terestre pentru însămânțarea norilor, baloane cu heliu și sisteme de rachete modernizate, capabile să acționeze în condiții meteorologice variate. Autoritatea afirmă că aceste opțiuni pot oferi continuitate protecției antigrindină, inclusiv în situații de criză de personal. Daniel BACIU