Depresia face ravagii printre ieşeni!

În prima jumătate de an din 2019, la Institutul de Psihiatrie Socola au fost înregistrate 2.990 cazuri de depresie. Spre comparaţie, în întreg anul 2017 au fost diagnosticate cu această cumplită maladie 4.646 persoane, iar anul trecut numărul cazurilor de acest gen a crescut la 4.960.

Andreea Nester, medic la Institutul de Psihiatrie Socola spune, într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei, că lipsa de hobbyuri, excesul de zel, programul de muncă prelungit, nerealizările personale şi profesionale ne pot duce la una dintre cele mai crunte boli ale mileniului: depresia.

- Doamna Nester, multă lume are tendiţa de a transforma orice tristeţe într-o depresie...

- Nu orice sentiment de tristeţe este o depresie. Suntem un popor de oameni care nu prea îşi cunosc hobbyurile şi pasiunile. Tot timpul îmi întreb pacienţii depresivi ce pasiuni au. De multe ori nu ştiu ce să-mi răspundă la această întrebare. Dacă m-aş duce în Italia, Spania sau Marea Britanie, acei oameni ar avea o listă cu vreo 5 – 10 hobbyuri. La noi, în România, nu. Hobbyul cel mai frecvent este „să fac curăţenie în casă”. Acesta nu este un hobby, este o necesitate. Pot spune că în ultimii ani adresabilitatea către Institutul de Psihiatrie Socola, mai ales către cabinetele private, este mult mai mare în ceea ce priveşte sindroamele depresive. Cred că mai mult decât sindroamele depresive a crescut foarte mult numărul tulburărilor de anxietate. Tulburările de anxietate sunt substratul unui sindorm depresiv. Sunt foarte mulţi pacienţi anxioşi, temători, fricoşi, fără justificare.

- Care este diferenţa dintre tristeţe şi depresie?

- Tristeţea este un sentiment normal, pe care îl trăim în foarte multe situaţii din viaţa noastră. Putem trăi o tristeţe atunci când ne pierdem portofelul, când pierdem autobuzul, când nu ne-a ieşit ceva în ziua respectivă, poate am ars mâncarea, suntem dezamăgiţi şi trişti. Tristeţea este doar o emoţie, un sentiment. Depresia este o boală ce trebuie tratată.

***

„Majoritatea pacienţilor depresivi sunt labili emoţionali... Atunci când ai o depresie, trebuie să acţionezi. Studiile arată că timp de 30 de minute pe zi de efort fizic moderat, adică o plimbare în aer liber, de exemplu, ne aduce o stare de bine pentru că se secretă nişte hormoni, iar hormonii respectivi sunt asociaţi cu starea de bine”.

***

- Cum ne dăm seama că noi sau cei apropiaţi nouă suntem depresivi?

- Depresia cuprinde nişte criterii. Unul dintre criterii este sentimentul profund de tristeţe care este prezent pe toată perioada zilei pentru o perioadă de două săptămâni consecutiv, două săptămâni în care pot apărea şi alte simptome. Pe lângă acest sentiment profund de tristeţe poate să apară insomnia. E prima care îţi dă de gândit că e ceva în neregulă. Toţi pacienţii ne povestesc că somnul este neodihnitor, că nu pot adormi sau că se trezesc dimineaţa devreme, pe la ora 3,00 – 4,00, şi nu îşi mai pot relua somnul. Apoi, mai este sentimentul de anhedonie, cum îi mai spunem noi medicii psihiatri, adică îşi pierd plăcerea pentru activităţi care anterior le aduceau satisfacţie. Dacă o persoană bolnavă de depresie înainte mergea la tenis, la înot, la pescuit, acum, dintr-o dată, îşi va pierde plăcerea pentru aceste hobby-uri. Pe lângă anhedonie se instalează, de cele mai multe ori, starea de anxietate sau starea de panică, o stare de tensiune interioară, o stare nejustificată pe care o simţi ca pe o presiune în suflet, adică simţi că nu te poţi relaxa. De câte ori încerci să respiri normal simţi că nu te mai poţi relaxa.

- Cu ce alte afecţiuni mai poate fi asociată depresia?

- Depresia mai poate fi asociată şi cu o creştere în greutate. Aici depinde de fiecare persoană. Unii, când sunt trişti şi depresivi nu mai mănâncă deloc, nici nu mai pot înghiţi măcar. Alţii, merg la frigider şi mănâncă tot ce găsesc. Totul e în scop anxiolitic, pentru că e o acţiune mecanică. În momentul în care am mâncat şi am introdus ceva în stomac, sângele pleacă din cap, coboară în stomac şi apare un fenomen de detensionare la nivelul creierului. Astfel, ceea ce nu ne dădea linişte şi ne stresa mai scade în intensitate. Majoritatea pacienţilor depresivi sunt labili emoţionali. Trec foarte uşor de la o stare la alta, plâng foarte uşor, au lipsă de speranţă, lipsă de iniţiativă, spun că nu au chef să facă nimic, preferă să stea într-un loc retras. Este total greşit. Atunci când ai o depresie, trebuie să acţionezi. Studiile arată că timp de 30 de minute pe zi de efort fizic moderat, adică o plimbare în aer liber ne aduce o stare de bine pentru că se secretă nişte hormoni, iar hormonii respectivi sunt asociaţi cu starea de bine.

***

„Indiferent de gradul depresiei, trebuie să fim în primul şi în primul rând activi: să facem sport, să ne odihnim corect, să dormim sufieicent, să interac&l