Dezastru în pușcăria din Copou: mizerie, gândaci, aglomerare!

 

în ultimele luni, fostul ministrul al Justiției, ieșeanul Tudorel Toader, actualmente rector al Universității „Al.I. Cuza”, a tot marșat pe schimbarea Legilor Justiției și nu s-a lăsat până nu și-a atins obiectivul * acesta și-a justificat planul susținând că dorește respectarea drepturilor deținuților, în așa fel încât aceștia să nu mai dea în judecată Statul Român la CEDO * odată cu mutarea a sute de deținuți din Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași în alte unități din țară și cu modificările legislative puse în practică cu obstinație de fostul ministru al Justiției, condițiile de detenție nu s-au îmbunătățit – o spun chiar oficialii unității ieșene!

 

Guvernarea PSD-ALDE și, în speță, miniștrii Justiției în cadrul acestei guvernări au tot trâmbițat o necesitate de a modifica Legile Justiției. În ceea ce privește schimbările ce privesc condițiile din penitenciare, ex-ministrul Tudorel Toader a susținut că dorește îmbunătățirea acestora. Motivul invocat a fost acela ca persoanele private de libertate să nu mai aibă motive pentru a acționa în judecată Statul Român la CEDO, cu reale șanse de câștig, de altfel.

În ciuda faptului că, anul trecut, sute de deținuți au fost mutați din pușcăria ieșeană, la câteva luni bune după ce s-a constatat că o clădire nu are fundație și se poate prăbuși la un cutremur mai serios, în ciuda faptului că Legile Justiției au fost modificate în cele din urmă, deși fostul ministru Toader a spus chiar că lucrează la un „proiect de lege pentru despăgubirea deținuților”, situația nu s-a schimbat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași. O spun chiar reprezentanții instituției!

„Urmare a modificărilor legislative operate în ultimele șase luni, liberarea și, respectiv, mutarea unor deținuți din cadrul unității noastre în cadrul altor unități din sistemul penitenciar, nu au dus la schimbarea condițiilor pentru persoanele private de libertate pe care le custodiem în prezent. Aceste acțiuni au redus numărul de persoane custodiate, însă nu s-a eliminat efectul supraaglomerării”, a declarat Gabriela Topoliceanu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Siguranță Iași.

Clădirea stă să cadă. Interesează pe cineva?!

Referitor la imobilul din care, în urmă cu aproximativ un an, au fost mutați sute de deținuți, reprezentanții închisorii ieșene susțin că așteaptă răspunsuri de la nivel central.

„În ceea ce privește situația pavilionului de detenție la care faceți referire, vă informăm că, pentru demolarea clădirii, s-au început demersurile. În acest context, este necesar un proiect de hotărâre de Guvern pentru a trece clădirea respectivă din patrimoniul public, în patrimoniul privat al statului, în vederea casării și, apoi, întocmirea și aprobarea documentației specifice proiectului de demolare. Pentru reconstruirea cladirii s-a stabilit la nivelul unitatii noastre o comisie / un grup de lucru pentru elaborarea Notei conceptuale și a Temei de proiectare, documente ce vor fi analizate la nivelul structurii centrale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cadrul Consiliului Tehnico-Economic, în scopul adoptarii soluțiilor propuse de unitate”, a încheiat Gabriela Topoliceanu.

Interese pentru mutarea pușcăriei din Copou

În urmă cu câteva luni, reprezentantul Sindicatului „Iuris”, al angajaților din Penitenciarul Iași, susținea că există interese imobiliare mari și că se fac presiuni pentru mutarea sediului instituției, în așa fel încât acel teren să fie eliberat.

Întâmplarea face că terenul se află și într-o zonă rezidențială, mai exact în cartierul Copou, unde există și unele dintre cele mai mari prețuri la închiriere / vânzare în ceea ce privește metrul pătrat de imobil construit.

„Noi sperăm ca agenții imobiliari să nu primească o veste bună prea curând. Până la acel moment, se pare că avem de așteptat. Avem o clădire care stă acolo... În conservare! În loc să se investească, să facem ceva acolo... Referitor la condițiile pentru deținuți, cred că a fost o presiune la nivel politic. Este adevărat că nu s-au schimbat condițiile de detenție. Scopul real a fost, în opinia mea, o grațiere mascată, prin recursul compensatoriu”, a declarat ieri Dorin Șcarlii, liderul Sindicatului „Iuris”.

Conform acestuia, fostul ministru al Justiției nu a găsit soluții viabile pentru angajații din sistemul penitenciar, dar a căutat, în schimb, soluții pentru despăgubirea deținuților.

„Din păcate, spun așa pentru că este vorba despre un fost ministru ieșean, de-al nostru, domnul Tudorel Toader, cât a fost ministru al Justiției, a avut alte probleme decât cele privind angajații din penitenciare. Dumnealui a știut să iasă și să facă publice niște salarii pe care ar trebui să le aibă unii angajați în 2022, adică ceva ipotetic. E o poveste. Dumnealui a mințit poporul! Pentru despăgubirea deținuților se găsesc bani, pentru angajații din penitenciare nu sunt...”, a afirmat Dorin Șcarlii.

Procesele continuă la CEDO, daunele curg

Nu mai devreme de data de 9 mai 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o sentință prin care a obligat Statul Român la plata unor despăgubiri de mii de euro, pentru condițiile existente în mai multe penitenciare din țară, acolo fiind inclus și cel din Iași.

Astfel, magistrații europeni au admis în parte o acțiune colectivă și au decis obligarea Statului Român la plata de daune. În cadrul dosarului respectiv, reclamanții s-au plâns de condițiile improprii din pușcăriile din România, mai exact de lipsa de spațiu, de lipsa de igienă, dar și de lipsa de mobilier adecvat pentru astfel de instituții.

„Examinând toate documentele trimise la dosar, Curtea nu a descoperit vreun fapt sau vreun argument care să ne convingă să ajungem la o altă concluzie privind admisibilitatea și meritele acestor cereri. Astfel, Curtea constatată că acele condiții reclamate sunt, într-adevăr, inadecvate!”, au declarat judecătorii europeni. Așadar, instanța a constatat că există o încălcare flagrantă a Convenției Drepturilor Omului, precum și a protocoalelor care au derivat de la aceasta. „Statul Român va fi, astfel, obligat să le achite reclamanților, în decurs de trei luni, sumele indicate în tabelul sentinței”, au adăugat judecătorii.

De remarcat că unul dintre reclamanți, Ioan Tofan, s-a plâns de condițiile din Penitenciarul Iași, acesta susținând în plângerea adresată CEDO că, în Copou, s-a lovit de „aglomerare, lipsa accesului sau accesul restricționat la toalete și la dușuri, lipsa luminii naturale în spațiul de detenție, lipsa aerului curat, a lenjeriei de pat curate, lipsa de igienă, infestarea celulelor cu insecte și rozătoare, mucegaiul și mizeria din celule, calitatea proastă a mâncării, lipsa orelor de exercițiu fizic în aer liber, precum și accesul limitat la apa potabilă”.

Aceleași motive au fost invocate și de un alt reclamant, Nicolae Aenculesei, cu privire la condițiile din Penitenciarul Iași. Cei doi au câștigat procesul, CEDO obligând Statul Român să le achite acestora despăgubiri de câte 3.000 de euro. Ciprian NEDELCU