Economia Iașului explodează în cifre, dar rămâne captivă în lipsa infrastructurii și a dezechilibrelor comerciale

Iașul a reușit, din nou, să contrazică percepția de „zonă săracă a Europei”. Datele din breviarul economic al județului (ediția 2025), realizat de Camera de Comerț și Industrie Iași, arată o realitate tăioasă: companiile locale au înregistrat în 2024 o cifră de afaceri totală de 10,67 miliarde de euro, în creștere cu peste 10% față de anul precedent, deși numărul angajaților a rămas aproape neschimbat.

Această performanță nu se datorează creșterii spectaculoase a locurilor de muncă, ci productivității, digitalizării și automatizării. Practic, firmele din Iași au învățat să facă mai mult cu aceiași oameni. Spiritul antreprenorial este încă viu: în ultimul an, numărul companiilor active a crescut de la 23.000 la aproape 25.000.

Paradoxul creșterii -- bani în piață, dar deficit la export

Deși cifrele arată o economie locală în expansiune, există o fisură majoră: Iașul importă dublu față de cât exportă în Republica Moldova. Bunuri de 100 de milioane de euro trec Prutul spre Iași, în timp ce exporturile noastre abia ating 50 de milioane. Situația reflectă o problemă mai amplă – economia ieșeană nu reușește să valorifice suficient piața externă, iar infrastructura deficitară accentuează pierderile.

Un alt atu neexploatat rămâne mediul universitar și de cercetare. Președintele CCI Iași, Paul Butnariu, avertizează că fără o punte reală între universități și mediul antreprenorial, județul riscă să piardă oportunități unice. Într-un context european competitiv, lipsa de investiții în inovare poate eroda avantajele acumulate în ultimii ani.

De la top firme la monopoluri locale

Peste 200 de companii ieșene domină de un deceniu topurile naționale, semn că există solide „locomotive economice” în județ. Însă aceeași stabilitate ridică întrebarea: nu cumva Iașul a intrat într-o zonă de confort? Firme consacrate precum Antibiotice, Electra sau Amazon domină domeniile lor, iar absența infrastructurii și a marilor investitori externi face ca startup-urile locale să aibă șanse reduse să spargă acest monopol.

PIB-ul Iașului, peste Brașov și Ilfov

Poziționarea județului în topul economic național confirmă rolul său de pol regional: în ultimii ani, Iașul a depășit județe precum Brașov sau Ilfov ca PIB. În 2024, se află pe locul 6 la nivel național, după București, Cluj, Timiș, Constanța și Prahova. O performanță vizibilă, dar fragilă – pentru că fără investiții majore în infrastructură, Iașul riscă să rămână „gigant pe hârtie”.

Infrastructura – veriga lipsă

Exporturile ieșene merg în proporție de 70-80% către Europa de Vest, dar costurile logistice uriașe diminuează competitivitatea produselor. Drumul Iași–Oradea înseamnă traversarea a peste 120 de localități și două lanțuri montane. Fără autostrăzi, avantajele firmelor locale se evaporă în prețuri finale mai mari decât cele ale concurenților din vestul țării.

Deși există o forță antreprenorială reală, mediul de afaceri din Iași este marcat de incertitudine. Creșterile bruște de taxe și impredictibilitatea legislativă îi determină pe mulți antreprenori să amâne investiții sau să își închidă firmele. Camera de Comerț vorbește deja de sute de companii în stand-by, care așteaptă vremuri mai stabile pentru a reintra pe piață.

Iașul demonstrează că poate urca în clasamentele economice ale României fără să adauge locuri de muncă, dar cu un preț periculos: un deficit comercial în creștere, infrastructură blocată în secolul trecut și un mediu universitar lăsat la marginea economiei. Dacă aceste vulnerabilități nu vor fi corectate rapid, creșterea de 10% din 2024 riscă să devină doar un episod izolat într-o poveste economică neterminată.

Dan DIMA