Iaşul, ameninţat de alunecările de teren!

Există opt zone principalele expuse la alunecare * principala cauză o constituie pânza freatică a oraşului, care s-a apropiat la câţiva metri de suprafaţa solului * dintre zonele cu probleme, doar Ţicăul a avut parte de consolidări

 

 

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, teritoriul Municipiului Iaşi este afectat de alunecări de teren. Fenomenul se manifestă preponderent în lunile ianuarie – martie și au mai multe surse de producere. În primul rând este vorba de pânza de apă freatică cu orientare generală nord-sud și cu adâncimi variind între 10 - 12 m în Copou și 4-7 m în zona centrală (Palatul Culturii), Apoi, este vorba de terenuri macroporice sensibile la umezire (1- 1,5 m), terenurile contractile (1,5 - 2 m), nisipuri sub presiune (zona Spitalului Sf. Spiridon) și lichefiabile (zona Teatrului Național - Palatul Culturii). Nu în ultimul rând, lucrările de stabilizare s-au degradat în timp, fără posibilitatea de modernizare sau de refacere.

Conform Biroului Versanţi şi Monumente din cadrul Primăriei Iaşi, sunt opt zone principalele expuse la alunecare. Zonele din Iaşi unde pot să apară alunecări de teren sunt: Cimitirul Evreiesc, Petru Poni, Fundaţie, Dumbrava Roşie, Grădina Botanică, Agronomie (zona 1), Şcoala Normală, Tg. Copou, Ştefan cel Mare, Super Copou, Sărărie, Pogor şi Independenţei (zona 2), Arcu - Râpa Galbenă (zona 3), Lăpuşneanu, Piaţa Unirii, Mitropolie, Teatru, Trei Ierarhi, Primărie, Panu, Palat, Bucşinescu (zona 4), Vasile Lupu, Ciurchi şi Grădinari (zona 5), Cărămidari, Mănăstirea Galata, Berindei, Sf. Vasile şi parţial Inculeţ (zona 6), Cetăţuia, Manta Roşie şi Siraj (zona 7), Trei Fântâni, Spital Socola, Socola, Trei Sarmale, Dealul Bucium, Păun (zona 8). „Încă din 2002, Iaşul a fost inclus pe lista oraşelor cu risc maxim la alunecările de teren de către comitetul special constituit pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Teritoriului şi Locuinţei. Prin extinderea oraşului şi efectuarea lucrărilor haotice (infiltraţii nedrenate), pânza freatică a oraşului s-a apropiat la câţiva metri de suprafaţa solului. Nu numai oraşul Iaşi are probleme, ci întreg judeţul, de menţionat fiind alunecările din zonele Bucium, Bârnova, Tomeşti, Comarna şi Răducăneni”, se precizează în documentele Primăriei.

Ţicău, primul versant consolidat

În prezent, municipalitatea ieşeană a reuşit consolidarea versantului Țicău. Situat în partea de Nord-Est a Municipiului Iași, în avalul străzii Sărărie, versantul Ţicău este delimitat de străzile Albineț și Poligon și pârâul Cacaina. Mai exact, este cuprins între strada Curelari – strada Hotin – trecătoarea Horin – bulevardul C. A. Rosetti – mal drept Cacaina – Poligon – cornișa superioară a străzii și stradelei Sărărie. Versantul cuprinde cea mai mare densitate a lucrărilor de consolidare, având însă și cea mai spectaculoasă evoluție a fenomenului de alunecare. „Lucrările de consolidare existente s-au executat etapizat, începând cu anul 1974, continuate în anul 1998, fiind realizat cu fonduri PHARE trei ranforturi în zona străzii Mărăști. Toate lucrările executate nu au reușit să asigure stabilitatea versantului. În toamna anului 1996, din cauza creșterii umidității stratului de loess, s-au produs alunecări care au dus la prăbușirea cornișei. Din cauza acestor incidente s-a înregistrat prăbușirea a cinci case și afectarea altor 99, precum și distrugerea de utilități și carosabil pe o suprafață de circa nouă hectare”, se arată într-un studiu al proiectanţilor. Dan CONSTANTINESCU