INTERVIU MIHAI CHIRICA - „Stadionul Iaşului va fi unul dintre cele mai frumoase din lume!”

* de vorbă cu primarul Iaşului, Mihai Chirica

- Domnule primar, Iaşul a fost invadat, în ultimele zile, de trupele municipale de curăţenie. Campania de primăvară este în toi, dar, spuneţi-ne, pe ce anume veţi miza în acest an, în ce zone veţi insista cu aceste lucrări?

- Mizăm pe un efort colectiv, pe o idee la care ţin foarte mult şi, din fericire, începe să devină tot mai vizibilă, că întreaga comunitate trebuie să participe la proiectele de care avem nevoie, printre care şi cele legate de curăţenia de primăvară, şi nu numai. Procesul acesta va continua, iar problema curăţeniei şi a mediului nu mai trebuie să rămână o chestiune de „benevol”, interpretabilă de fiecare, ci una pe care trebuie să ne-o luăm ca pe o obligaţie zilnică. Aţi văzut că au crescut substanţial amenzile împotriva celor care nu respectă mediul, curăţenia, comportamentul prietenos cu tot ceea ce ne înconjoară şi de care avem nevoie pe termen lung, sancţiunile ajungând chiar până la 2.500 lei pentru cei care abandonează deşeurile pe spaţii publice, într-un mod neautorizat. Şi, sigur, implicarea comunităţii prin voluntariat. Prima campanie cu voluntari a fost foarte vizibilă, cu sute de tineri care au venit alături de noi şi mi-a plăcut foarte mult şi iniţiativa unor Ligi Studenţeşti care au venit să ne ceară, fără să-i chemăm noi, să ne fie parteneri. Asta înseamnă că lumea începe să privească cu ochi din ce în ce mai buni problema curăţeniei.

- În special tinerii!

- În special tinerii, cei care probabil se gândesc mai facil şi pe termen lung la un mediu de viaţă mai sănătos.

„Au fost demolate deja 90 de garaje şi vom merge mai departe, fiind identificate alte câteva locaţii, cu caracter de urgenţă”

- Iaşul continuă să arate, spun eu, destul de modest în unele zone periferice, cu blocuri în jurul cărora se cultivă legume, cu fel de fel de acareturi...

- Din fericire, începe să arate aşa din ce în ce mai puţin, şi aici aş putea să transpun dintr-o experienţă recentă, din vizitele prin cartiere, în special în zona Primăverii. Într-adevăr, oamenii, de-a lungul a peste 60 de ani, de când sunt blocurile acolo, şi-au mai făcut, în jurul parterului, în special, o grădiniţă cu flori sau cu legume, un gard, a mai apărut şi un căţel... Am mai găsit prin zona Muşatini şi construcţii cu câte o găină, chiar, lucru care m-a determinat să le demolez. Parte dintre aceste construcţii s-au demolat începând din 2016 şi până în prezent, sute de metri şi sute de locaţii, de garduri şi astfel de construcţii, unele cu prietenie, foarte multe şi cu scandal din partea celor care le-au folosit până acum, dar de fiecare dată cu aplauzele vecinilor de la etajele superioare ale blocurilor.

- Aveţi de gând să continuaţi cu astfel de acţiuni?

- Da! Inclusiv cu garajele, care au devenit magazii pentru adăpostirea unor acareturi, de care sunt convins că cea mai mare parte a celor care le-au pus acolo nu mai au nevoie, iar campania va continua. Sunt, până în momentul de faţă, 90 de garaje demolate şi vom merge mai departe. Deja mai sunt identificate câteva locaţii care au caracter de urgenţă.

- Spuneaţi despre un proiect al Consiliului Local privind majorarea amenzilor pentru cei care nu respectă normele legate de curăţenie...

- A devenit chiar normă, pentru că s-a aprobat în ultima şedinţă a Consiliului Local, din luna februarie, şi amenzile sunt aplicabile începând cu luna martie.

- Sunt, totuşi, foarte multe case care au gardurile nu într-o stare tocmai bună, de diferite modele, culori...

- Urâte, urâte... Trebuie să le zicem exact aşa! Sunt încă multe case prin diferite zone care au un profil ca atare, cartiere foarte vechi, de sute de ani, unele dintre ele, şi care nu arată foarte bine. Ceea ce remarc este faptul că lumea începe din ce în ce mai mult să investească şi în aspectul vizual al proprietăţilor. Am avut astfel de acţiuni anul trecut şi vom continua. Am mai avut un raport, împreună cu Poliţia Locală, pe tema amendării celor care deţin proprietăţi în municipiul Iaşi şi nu le îngrijesc. Au mai apărut garduri pe care sunt puse meshuri care amintesc faptul că acolo este o proprietate privată, ca să oprească aspectul vizual din interiorul curţii şi lucrurile vor continua. Face parte din programul curăţeniei de primăvară şi această problematică.

„Iaşul mai are străzi de pământ, în cartierele noi, cele care s-au dezvoltat prin diverse livezi”

- Mai are Iaşul străduţe de pământ?

- Mai are, în cartierele noi, cele care s-au dezvoltat prin diverse livezi. Fac o mică paranteză, a fost o solicitare foarte clară, concretă, pentru locuitorii de pe strada Valea Adâncă, undeva în cartierul Galata, privind continuarea unor lucrări de asfaltare. Am trimis, cu confirmare de primire, sub semnătură, peste 109 scrisori cetăţenilor care locuiesc acolo să devină partenerii noştri în vederea identificării proprietăţilor şi a putinţei de a ne rezerva suprafaţa de teren pe care să construim drumul. Până la nivelul zilei de ieri ne-au răspuns doar două persoane din 109, iar la discuţiile de la Primărie au fost vreo 12. Prin urmare, se pare că acest angrenaj funcţionează destul de dificil, însă nu vom abandona, vom continua să-i căutăm până ne definim proprietatea publică pe străzile ce au rămas de pământ.

- Vor exista şi alte proiecte referitoare la astfel de străzi ale Iaşului?

- Sunt în continuare, până se vor termina, dar prima noastră grijă este să nu avem probleme legate de investiţii pe alte zone decât domeniul public. De aceea, şi în acest an continuă programul de asfaltări şi, aţi văzut, pe lângă cele începute din anii precedenţi, am mai început un lot de străzi. Foarte importantă este abordarea pentru prima dată a cartierului Ţicău, care nu a fost abordat de zeci şi zeci de ani. Apoi, finalizarea tuturor străzilor pe zona Moara de Vânt, finalizarea - cu excepţia a trei străduţe - pe zona Păcurari, Crucea Roşie şi, uşor-uşor, începem să închidem cam tot oraşul.

- Braunstein, Baia Turcească, Muzeul de Istorie Naturală, Mănăstirea Frumoasa reprezintă proiecte foarte importante legate de istoria acestui oraş. În ce stadiu se află lucrările?

- Din fericire, anul acesta ne vom bucura de finalizarea unora dintre ele. Le-am şi făcut calendarul, le-am şi vizitat. Braunstein-ul intră spre finalizare în luna octombrie, iar lucrările sunt foarte avansate acolo şi ne pot ajuta să tragem această concluzie. Schela de pe faţada principală va fi dată jos în luna iunie, iar interioarele vor intra la finisajele finale spre luna septembrie, astfel încât în octombrie să putem convoca comisia în vederea recepţiei lucrării. Pentru Baia Turcească s-a finalizat infrastructura, se lucrează pe parter, în special la consolidare şi au început lucrările şi la etaje. Lucrările continuă în ritmul contractului pe care-l are compania italiană, finalizarea urmând a se produce în septembrie 2021. La Mănăstirea Frumoasa lucrările sunt cele mai avansate şi se vor finaliza în acest an, în septembrie, iar la Muzeul de Istorie Naturală finalizarea va fi în iunie 2021.

„ Vestea bună este aceea că ne-a fost transmis contractul pentru cel de-al doilea lot de tramvaie, de 16 unităţi, de la Ministerul Dezvoltării”

- Sunt şi alte proiecte europene pe care le aveţi în vedere pentru perioada imediat următoare?

- Noi spunem că, din acest punct de vedere, stăm cel mai bine din România! Demarăm luna aceasta lucrările la grădiniţa din cartierul Dacia, cu fonduri europene, grădiniţă care va fi cea mi mare din oraş, cu 280 de locuri! Oazele de verdeaţă sunt la licitaţie şi aşteptăm depunere de oferte, pe C.A.Rosetti vom începe lucrările în luna aprilie, deja finalizăm procedura de achiziţie, iar în zona Dancu aşteptăm să ne invite la semnarea contractului de lucrări. Vestea bună este aceea că ne-a fost transmis contractul pentru cel de-al doilea lot de tramvaie, de 16 unităţi, de la Ministerul Dezvoltării. Asta înseamnă că în perioada imediat următoare îl vom semna şi vom face o prezentare publică a noului partener polonez, de la Pesa, a graficului de prezentare a acestui lot de produse şi costurile întregului lot de tramvaie. Este o veste foarte bună şi, sigur, avem în lucru liniile de tramvai, iar de luna viitoare vom începe în zona Tudor Vladimirescu.

- Când se va finaliza lucrarea din zona Ţuţora?

- Zona Ţuţora se finalizează luna aceasta, inclusiv cu probele la linia de tramvai, iar apoi dăm drumul la lucrările din Tudor Vladimirescu, lucrări mai ample, complexe, căci avem şi podul de acolo, ce trebuie consolidat şi pe care l-am prins în proiect. Imediat ce terminăm Tudor Vladimirescu vom intra la strada Pădurii, din Târgul Cucu până în dreptul Pieţiei Chirilă, un proiect absolut necesar, o zonă la care nu s-a mai lucrat de când s-a făcut linia de tramvai spre Tătăraşi. În zona industrială se lucrează deja, aşa că, din punct de vedere al infrastructurii liniei de tramvai, totul este gata.

- Ce se va întâmpla în zona Dancu?

- Contractul de lucrări este semnat, cu clauză de suspendare până la semnarea contractului de finanţare. Comunicările ne-au venit deja de la Ministerul Dezvoltării, aşteptăm să ne cheme pentru semnarea contractului. Riscul de dezangajare există în continuare, de aceea am şi trimis o scrisoare către Minister, să nu mai tergiversăm, să putem face deja primele trageri. Dacă ei ne cheamă la semnarea contractului, noi, în maxim o lună de zile, vom avea cheltuite peste 3 milioane de euro. Două milioane de euro costă primul tramvai şi aşteaptă deja firma din Turcia să-l plătim, să poată începe construcţia, dar putem plăti şi primul lot de şină de tramvai, care este deja depozitată în Iaşi şi urmează a fi folosită în zona Dancu.

„În proporţie de peste 80 la sută, sper ca în acest an să demareze lucrările la sala de sport, dar şi la pasajele din Podu Roş, unde deja se lucrează la proiectare şi execuţie”

- Marea dorinţă a ieşenilor este aceea de a avea un stadion modern, ca în multe alte oraşe alte ţării. Se vor demara lucrările la această arenă în acest an?

- Nu cred că vom începe în acest an... Anul acesta vor începe lucrările la Sala Polivalentă! La stadion mai avem aproximativ 6 luni de proiectare, deja ne-a fost prezentat designul, forma stadionului, care va avea aproximativ 25.000 de locuri, calculate după mărimea structurii metalice, ce se va asemăna cu coroana regelui Ferdinand. Va fi una dintre cele mai frumoase arene sportive de aceste dimensiuni din lume şi merită toată atenţia noastră. În schimb, sala de sport s-a maturizat şi mai repede, iar în luna martie intrăm deja cu aprobarea în Consiliul Local. Sala de sport va avea 10.260 locuri şi vom încerca să-i găsim finanţare. Deja am demarat discuţii cu băncile, deoarece nu există încă programe de finanţare europeană pentru săli de sport de această talie, de natură regională, şi vom încerca să o facem prin finanţare proprie.

- Stadion, nu, dar măcar vor începe lucrările la sala de sport în următoarele luni?

- În proporţie de peste 80 la sută eu sper ca în acest an să demareze lucrările la sala de sport, dar şi la pasajele din Podu Roş, unde deja se lucrează la proiectare şi execuţie. Am şi pus bani pentru a începe acest proces şi ne apucăm de treabă. Procedura publică va dura vreo şase luni, numai bine finalizăm şi proiectul, astfel încât, la începutul anului viitor, să putem pune sapa în pământ.

- S-a ajuns la un consens în privinţa variantei ocolitoare?

- Consensul e stabilit, cred eu, de prea multă vreme. Mai mult, dezgropând în arhivele Ministerului Transportului s-a descoperit că, de fapt, şi protocolul despre care tot aminteau ei este trecut prin Hotărâre de Guvern, în anul 2009. Deci, este aprobat, deşi a stat undeva, într-un sertar, bine pitit, pentru că nu trebuia decât semnat! Nu ne trebuie decât o abordare foarte pragmatică şi să se finalizeze odată proiectul tehnic pentru a începe execuţia. Eu le-am spus, totuşi, că ne lipsesc mai multe piese, inclusiv studiul de fezabilitate care trebuie actualizat, pentru că profilul cartierului s-a schimbat destul de mult de 20 de ani, de când se tot vorbeşte despre artera de ocolire , plus că documentaţia nu mai este actualizată, dar asta nu înseamnă că nu se poate face. Nu trebuie decât mai multă determinare. Noi vom face studiul privind reţelele, deja am dat drumul la documentaţie, ne-am asumat-o nu dăm nici un pas înapoi şi nu trebuie să mai găsim decât o uşă comună, prin care să vorbim, împreună, aceeaşi limbă.

„Probabil că am fi avut autostrăzi la ora actuală, dacă ştiam să coordonăm acel contract, cu Bechtel”

- Ce se mai ştie despre evaluarea proiectului Spitalului Regional de Urgenţă?

- Proiectul este în analiza Comisiei Europene. Ceea ce n-am transmis nici măcar Ministerului Sănătăţii este faptul că noi am şi pus 1,8 milioane de lei pentru a face proiectul tehnic al străzilor care vor aduce circulaţia spre Spitalul Regional de Urgenţă, cu nişte pasaje supraterane care vor trece peste drumul european, cu supralărgirea acestui drum. Deci, ne pregătim intens pentru acest proiect. Noi, de fapt, nu mergem în orb, ci ne informăm în permanenţă despre stadiul proiectului la Comisia Europeană. Pot spune că de acum este clar: proiectul a trecut de primele faze de analiză şi va merge mai departe.

- Căi de acces către spital se fac, dar vor fi necesare, cât de curând, şi căi de acces către aeroport...

- Nu cred că aţi văzut vreodată acolo o coadă carte să nu permită accesul la aeroport. Problema este că aeroportul a devenit neîncăpător, iar o aerogară mare necesită şi căi de acces de aceleaşi dimensiuni. Acestea vor trebui gândite în paralel cu noul terminal, care, dacă va fi făcut, va fi necesar să abordăm şi accesibilitatea. În orice caz, prin proiectul propus de fosta companie de proiectare, accesibilitatea va trebui să vină spre strada Holboca, practic invers faţă de cum se petrece acum, ceea ce pică foarte bine cu modernizarea drumului Iaşi – Dancu, pentru că acolo va fi punctul intermodal ce va prelua circulaţia dinspre aeroport.

- Ne rămâne, aşadar, în suspans doar autostrada A8, care tot pierde teren...

- De ce să fim atât de pesimişti? Trebuie doar să te apuci! La fel îmi spuneau şi mie, că n-o să termin locurile de joacă pentru copii, că sunt scumpe şi multe, că n-o să termin străzile din Păcurari, că sunt scumpe şi multe, dar m-am apucat de fiecare în parte şi le-am terminat. Important este ca o lucrare să înceapă, că apoi te împinge valul. Dacă ai terminat proiectul, dacă ţi-ai făcut contractul de lucrări, vine constructorul peste tine şi te împinge până termini, că n-o să-l trimiţi la plimbare, cum au făcut cu Bechtel! Un contract eşuat pe mâna noastră, nu pe a lor. Probabil că am fi avut autostrăzi la ora actuală dacă ştiam să coordonăm acel contract.

- Şi ce credeţi că se va alege de autostrada aceasta a noastră?

- A 8 va exista, cu siguranţă, pentru că nu există o altă variantă! Acum avem o dispută, ca într-un pahar cu apă, dacă autostrada va coborî prin Bacău spre Braşov sau dacă îşi va continua traseul prin Târgu Neamţ către Târgu Mureş. Dar întreb, asta este problema care ar trebui să ne dezbine? Nici pe departe! Autostrada trebuie să plece dinspre Republica Moldova, Ungheni, Iaşi, Paşcani, iar dacă se duce spre Târgu Neamţ este în regulă, însă dacă va coborî spre Bacău, este la fel de în regulă. O să se facă şi celălalt tronson, imediat ce va fi nevoie. Oricum, o singură traversare a munţilor nu era suficientă... Dacă li se pare mai facilă traversarea pe zona Bacăului, să se facă la ei şi ne racordăm noi, iar dacă se face spre Târgu Mureş să se facă pe acolo şi se racordează Bacăul! Deci, sunt soluţii, important este să se înceapă de undeva.

A consemnat Dan M.BREZULEANU