Învierea, sărbătoarea luminii
Dimensiune font:
* praznicul împărătesc al Învierii Domnului (Paştele) este cea mai importantă sărbătoare creştină * din punct de vedere calendaristic, Sărbătoarea Paştelui este esenţială în întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc * de data acesteia este legată succesiunea şi denumirea duminicilor şi a săptămânilor de peste an
Se pare că denumirea de Paşte a fost folosită de primii creştini la începutul comemorării anuale a Cinei celei de taină care avea loc în seara zilei de 13 Nissan sau în Joia de dinaintea Duminicii Învierii şi consta într-o masă rituală care imita Cina şi era însoţită de serviciul Sf. Euharistii. La primii creştini, recrutaţi dintre evrei, această celebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreieşti din seara zilei de 14 Nissan, masă care, la început, purta denumirea de «Paşte». Şi după cum la evrei această numire s-a aplicat, mai târziu, la întreaga sărbătoare a Azimilor care ţinea 7 zile (14 Nissan seara - 21 Nissan seara), şi la creştini a trecut de la comemorarea Sf. Cine la cea a morţii şi învierii Domnului. Primii creştini înţelegeau prin Paşte nu numai sărbătoarea Învierii, ci şi pe cea a Cinei şi a Patimilor Domnului, iar uneori numai pe cea din urmă. De aceea, săptămâna pe care creştinii de astăzi o numesc a Patimilor se numea, la primii creştini, Săptămâna Paştelui sau Zilele Paştelui. Cu timpul, însă, înţelesul cuvântului Paşte s-a restrâns numai la Sărbătoarea Învierii.
Teofil BANU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau